Alexandru Costea
117 vizualizări joi, 14:55

James Sherr a vorbit şi despre modul în care este văzută politica Rusiei, dar şi despre cum Rusia vede lucrurile în zona ei de influenţă.

Redăm interviul acordat Monitorului Apărării şi Securităţii (MAS):

Reporter: Domnule Sherr, cum vedeţi posibilitatea de rezolvare a conflictului ruso-ucrainean?

James Sherr: Cred că sunt şanse foarte mici pentru o schimbare reală în politica Rusiei. Luaţi în considerare două lucruri. Primul, când Viktor Ianukovici a devenit preşedinte, în 2010, prioritatea sa a fost să elimine toate nemulţumirile declarate ale Rusiei. A reuşit. A prelungit concesiunea pentru flota din Marea Neagră şi a făcut cunoscut în privat că (Rusia-n.red.) poate rămâne în Crimeea pentru totdeauna. Al doilea lucru, a mutat problematica NATO de la masa discuţiilor. Ce s-a întâmplat imediat după a fost că presiunile Rusiei la adresa Ucrainei au crescut şi chiar Medvedev a spus public că este doar începutul. Relaţia Ucrainei cu UE, pe care Rusia nici nu o contestase până atunci, a fost afectată. În al doilea rând, uitaţi-vă azi la Belarus, ţară care formează cu Rusia o uniune în care forţele armate ale Belarusului au fost integrate în cele ale Rusiei. Au o apărare comună aeriană, o structură de comandă compatibilă, însă presiunile asupra Belarusului sunt în creştere. Toate acestea sugerează o determinare clară şi constantă din partea părţii ruse pentru a fi stăpâna pe partea europeană a fostei URSS şi, dincolo de asta, devine tot mai clară crearea unei mari uniuni slave în regiune. Nimic nu sugerează că ar fi ajuns la o înţelegere care ar intra în acord cu interesul minimal al Ucrainei sau cel declarat al UE sau al Occidentului.

Reporter: În acest context, în ce măsură ar putea noul preşedinte ucrainean să aibă un rol semnificativ în relaţia Ucraina-Rusia?

James Sherr: Preşedintele Ucrainei, contrar suspiciunilor, pare să nu aibă legături cu Rusia. Răspunsul iniţial dat de acesta lui Putin în problema paşapoartelor a fost foarte sfidător, inteligent şi creativ. Problema lui Zelenskiy este acum că, încă, nu are sau nu apreciază nevoia unui plan strategic pentru a ataca „bolile” sistemice care au dat peste cap dezvoltarea Ucrainei din ultimii 25 de ani. Are nevoie de o echipă care să implementeze acest lucru. El apreciază ceva ce predecesorul lui nu a apreciat, anume reabilitarea problematicii limbii ruse în Ucraina, chestiune care în mandatul lui Poroshenko a devenit mai dezbătută. Acest lucru ar putea oferi Ucrainei o putere „soft” în regiunile ocupate, putere pe care nu o avea înainte. El vorbea, de asemenea, constructiv despre creşterea sprijinului şi contactelor pentru Ucraina la nivelul ajutoarelor umanitare şi economice în regiunile ocupate. Trebuie să înţelegem că nu doar aceste regiuni ocupate suferă, ele reprezentând doar 4% din teritoriul Ucrainei. (...) Deci Zelensky are un mare potenţial de a reconsolida Ucraina, ceea ce nu ar fi o veste bună pentru Rusia.

Reporter: În cazul Crimeii, credeţi în procesul de inversare a anexării, să fie readus teritoriul înapoi la Ucraina?

James Sherr: În viitorul previzibil nu este nicio posibilitate ca acest lucru să se întâmple. Asta nu înseamnă că politica Ucrainei şi cea a Vestului sunt greşite, dar va fi o problemă pe termen foarte lung şi ar putea fi una constructiv adresată numai când şi dacă o nouă conducere va veni la putere în Rusia şi care să vrea să facă schimbări fundamentale în politica Rusiei. În actualele condiţii, cu Putin sau altcineva din matricea actuală a elitelor economice şi politice din Rusia, orice succesor al sistemului lui Putin nu va fi interesat să facă schimbări fundamentale.

Reporter: Spuneaţi că intenţia Rusiei este de a crea o sferă slavă de influenţă...

James Sherr: Nu, o mare uniune slavă, o nouă entitate politică. Şi daţi-mi voie să adaug faptul că Putin are o problemă. El vrea să rămână la putere după 2024 şi nu are de gând să modifice Constituţia Rusiei pentru a face asta. Dacă se creează o nouă entitate şi el va fi şeful acesteia, entitate ce va avea, tehnic, o preşedinţie a Rusiei şi una a Belarusului, atunci problema sa va fi rezolvată. De asemenea, are şi interese personale şi politice de a accelera acest proces. Atât Ucraina şi Alexander Lukashenko îi stau în cale. În ciuda faptului că regimul lui Lukashenko este neplăcut şi brutal, este al lui şi nu al Rusiei. El menţine acolo controlul şi atâta timp cât este acolo, esenţa independenţei Belarusului va fi menţinută. El (Lukashenko-n.red.) este acum un mare obstacol pentru Putin. Ne putem aştepta că vor fi mai multe probleme acolo, mai multă presiune şi posibil evoluţii neaşteptate şi brutale.

Reporter: Vedeţi o intenţie a Rusiei de a provoca sau ameninţa graniţa estică a UE?

James Sherr: Nu în momentul de faţă, dar în 2014 câţiva oficiali importanţi ai Rusiei, de mai multe ori, cu precauţie, au pus sub semnul întrebării graniţele politice ale Europei implicând graniţele fizice ale două ţări membre NATO, Estonia şi Letonia. Unul dintre aceşti oficiali a spus că, din ceea ce am auzit, Republica Moldova şi statele baltice trebuie să ia în considerare evenimentele din Ucraina şi să tragă o concluzie. Rusia nu recunoaşte actualele graniţe politice ale Vestului, legitimitatea acestora. Le acceptă, iar asta din cauza corelaţiei de forţe care există. Dacă Vestul nu făcea nimic după 2014, dacă nu reînarmam, modernizam şi reprofilam NATO, cred că ne-am fi aflat într-o poziţie mult mai nesigură decât suntem în prezent.

James Sherr a participat la Conferinţa Internaţională „Viitorul Europei. Perspectivele evoluţiilor contemporane”, organizată de Universitatea „Lucian Blaga” din Sibiu, în colaborare cu Centrul pentru Prevenirea Conflictelor şi Early Warning Bucureşti.

 

Citește și: