Alina Mihai
692 vizualizări 13 sep 2019

Prezentăm câteva din declararaţiile preşedintelui UNJR, Dana Gîrbovan, la emisiunea Marius Tucă Show:

“Nu a existat o altă motivare, deşi acest lucru este obligatoriu în cazul remanierii, de a se da un act scris în care să fie explicate motivele pentru care propunerea pentru un anumit minister nu corespunde portofoliului respectiv din punctul de vedere al preşedintelui”

„Preşedintele a făcut vorbire în începutul motivării, aşa numitei motivări, la referendumul din 26 mai şi s-a bazat pe acest referendum pentru a ajunge la concluzia că valorile pe care le împărtăşim sunt fundamental diferite, motiv pentru care nu va tolera ca o persoană care nu împărtăşeşte aceste valori să ocupe fotoliul de ministru al Justiţiei”

„Rezultatul acestui referendum practic la prima întrebare nu va putea fi niciodată pus în lege pentru că încalcă limitele revizuirii Constituţiei din perspectiva încălcării demnităţi umane, adică a valorii esenţiale a fiecărui individ. Este exact ceea ce face diferenţa dintre o democraţie şi un stat totalitar”

„Dacă în spaţiul public ne permitem astfel de fake news ce cu uşurinţă pot fi demontate, încrederea în general în tot ceea ce înseamnă viaţă publică în România scade dramatic şi nu ştiu cât ne mai putem permite să scădem din punctul ăsta de vedere”

„Am avut poziţii care nu au fost neapărat uşor de digerat de către preşedinte, mai ales în calitatea domniei sale de preşedinte al CSAT-ului”

„Nu se discută constructiv pe justiţie, dacă tot vrem să-l folosim, se discută, aşa cum am spus, în sloganuri şi în termeni foarte contondenţi, iar problemele reale ale justiţiei rămân în continuare împinse acolo, nerezolvate şi acutizându-se de la an la an”

„Un stat care se judecă într-o asemenea măsură cu cetăţenii săi are o mare problemă. Nu respectă drepturile cetăţenilor săi pe de o parte, iar cetăţenii nu au încredere în stat că atunci când le resping o cerere o fac în bună măsură”

„Este, într-adevăr, important pentru orice stat să lupte împotriva corupţiei, este însă important să o facă strict în limita legii, prin respectarea drepturilor procesuale într-un mod eficient, prin rechizitorii care să fie în final confirmate de către instanţă, pentru că asta este la final, când tragi linia, vezi care a fost eficienţa”

„Sunt astfel de ONG-uri, sunt astfel de persoane care şi-au dedicat viaţa luptei împotriva traficului de persoane umane şi ele ştiu dincolo de strategii ce se întâmplă cu adevărat, care este legătura cu corupţia, care sunt măsurile care pot fi luate la nivel legislativ, la nivel administrativ şi mai ale dacă beneficiază sau nu de protecţia sau de indolenţă sau de nepăsarea autorităţilor”

„Faptul că eu am criticat rapoartele Comisiei Europene sau rapoartele GRECO este explicabil foarte simplu prin prisma faptului că acestea conţineau informaţii eronate. Iar rolul şi al MCV-ului şi al GRECO este acela de a ajuta statele de a le da un punct de vedere obiectiv cu privire la problemele pe care le au şi a sugera soluţii”

„Am avut dosare în care a fost încălcat secretul de liberare în care judecătorii au fost chemaţi la DNA să spună ce a zis colegul la deliberări, când secretul deliberării este sfânt. Am avut judecători trimişi în judecată şi suspendaţi din funcţie fără ca fapta să fie măcar descrisă”

„Este problema veche în care s-au împiedicat toţi miniştrii Justiţiei a dosarelor SIPA. Problema asta nu este doar o pată neagră pe istoria recentă a justiţiei, ci este o atingere adusă independenţei ei în sensul profund al termenului, adică chiar trebuie să ştim ce a făcut acest serviciu”

„S-au desecretizat patru protocoale dacă nu mă înşel, dar au rămas secretizate de exemplu actele de denunţare a protocoalelor. Mi s-a spus că au fost denunţate, dar nu a văzut nimeni încă actul prin care a fost denunţat”

„Ar fi mai bine să existe două consilii superioare diferite. Consiliul superior al judecătorilor, Consiliul superior al procurorilor pentru a nu mai exista confuziunea între rolurile celor două”

„Sunt cel puţin patru pentru că sunt hotărârile care apar în preambul protocoalelor desecretizate, aşa am aflat şi noi de ele. O parte de exemplu celebra hotărâre axatului 17 prin care corupţia a fost trecută ca ameninţare la adresa securităţii naţionale nici măcar nu apare ca fiind clasificată însă CSAT-ul refuză să o publice sau să o comunice”

„Cred că oamenii nu înţeleg consecinţele unui astfel de posibile interceptări în masă a cetăţenilor şi de aia este aşa de important să avem această autoritate sub control civil şi scoasă la iveală”

Redăm interviul integral:

Marius Tucă: Bun găsit oameni buni la o nouă emisiune Marius Tucă Show la Smart TV, transmisă în direct pe Mediafax.ro, o ediţie specială, invitatul meu de astăzi este doamna judecător Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan: Bună ziua.

Marius Tucă: Bună ziua, bine aţi venit. Iată-ne din nouă împreună într-un dialog  şi nu întâmplător pentru că asta vine după ce aţi fost propusă ca independent ministru al Justiţiei şi preşedintele Iohannis v-a refuzat acest lucru. Aveţi în momentul ăsta un răspuns de ce v-a refuzat să deveniţi ministru al Justiţiei?

Dana Gîrbovan: În afară de cea comunicată de domnul preşedinte în comunicatul de presă public nu a existat o altă motivare, deşi acest lucru este obligatoriu în cazul remanierii, de a se da un act scris în care să fie explicate motivele pentru care propunerea pentru un anumit minister nu corespunde portofoliului respectiv din punctul de vedere al preşedintelui. Aşadar nu e o măsură discreţionară a preşedintelui, ci aceasta trebuie motivată, într-adevăr preşedintele poate să refuze pe motive de oportunitate, dar trebuie să o facă motivat. În esenţă ce a făcut preşedintele Iohannis a fost o cumulare a două proceduri pentru că a trimis propunerile spre validare în Parlament însă în acelaşi timp a refuzat şi pe oportunitate. Este o procedură nereglementată constituţional ca să spun aşa. Oricum, câtă vreme preşedintele şi-a asumat şi respingerea individuală a fiecărui membru aşteptam şi eu să aflu care sunt motivele pentru care nu corespund acestui portofoliu, aşa cum am spus atunci public, urmând să şi răspund public fiecăreia dintre ele. Deocamdată nu este cazul şi nici nu cred că va fi şi rămâne atunci doar opinia domniei sale, exprimată într-un mod foarte tranşant, şi anume aceea că valorile constituţionale democratice pe care eu le împărtăşesc ar fi contrare celor împărtăşite de preşedinte şi de o parte a cetăţenilor României. 

Marius Tucă: Aş spune că e un atac destul de dur la adresa unui judecător până la urmă pentru că dumneavoastră aveţi calitatea de judecător înainte de orice...

Dana Gîrbovan: Categoric şi...

Marius Tucă: Şi doi, mai aveţi, iertaţi-mă, calitatea, i-aş spune chiar calitate, de preşedinte al unei asociaţii profesionale.

Dana Gîrbovan: Absolut tot ce am făcut în cei 19 ani de carieră, inclusiv luările de poziţie din ultimii ani şi proiectul pe care l-am propus ca posibil viitor ministru al Justiţiei, mi le asum şi mi le-am asumat ca judecător care a jurat în momentul în care a intrat în profesie să apere drepturile şi libertăţile cetăţenilor acestei ţări, Constituţia României şi legile ţării. Iar valorile în care eu cred şi pe care le-am apărat de-a lungul acestor 19 ani sunt valorile înscrise în Constituţia României unde se vorbeşte despre demnitatea umană ca valoare supremă a poporului român, despre dreptate, despre drepturi şi libertăţi fundamentale ale cetăţenilor României iar la aceste valori m-am raportat de fiecare dată, aceste valori sunt valori pe care eu le respect şi pe care sunt chemată să le garantez şi ca şi judecător. Preşedintele a făcut vorbire în începutul motivării, aşa numitei motivări, la referendumul din 26 mai şi s-a bazat pe acest referendum pentru a ajunge la concluzia că valorile pe care le împărtăşim sunt fundamental diferite, motiv pentru care nu va tolera ca o persoană care nu împărtăşeşte aceste valori să ocupe fotoliul de ministru al Justiţiei. În realitate ce s-a întâmplat la referendumul din 26 mai? Oamenii au votat o justiţie independentă, au mers la vot ascultând îndemnul şi al preşedintelui şi al celorlalte partide de a vota pentru justiţie şi de a vota pentru continuarea luptei împotriva corupţiei. Acesta a fost semnalul pe care...

Marius Tucă: Şi votul pe care l-au dat...

Dana Gîrbovan: Şi votul pe care cetăţenii l-au dat, însă dincolo de simbol există o formă şi există consecinţe juridice, iar la momentul respectiv am atras atenţia asupra acestui lucru pentru că cele două întrebări care de fapt erau mai multe, erau vreo patru, şase chiar nu corespundeau exact valorilor pe care preşedintele susţine că le apără. Prima întrebare făcea referire la amnistia şi graţierea care ar fi trebuit să fie interzisă absolut persoanelor condamnate pentru corupţie pentru că în interviu am explicat atunci că nu poţi să excluzi în mod absolut o persoană de la dreptul de a fi iertată, de la clemenţa statală pentru că am şi dat exemple, ai putea avea în închisoare, de exemplu, o persoană condamnată pentru corupţie dar care într-un moment, ştiu eu, de cataclism, de incendiu, dovedeşte o foarte mare jertfă de sine ajută foarte mulţi alţi oameni, este într-o circumstanţă umanitară deosebită unde chiar merită în ciuda infracţiunii făcute aşa cum merita orice altă persoană în locul lui clemenţa statului, că vorbim mai ales de graţierea individuală.

Nu avem voie să închidem ochii la nimic ce poate duce în România de azi la lezarea demnităţii umane

Marius Tucă: Deci aţi vorbit de principiu, până la urmă, că n-aţi vorbit de o persoană, deci nu aţi vorbit despre politicieni care ar trebui eliberaţi care au fost condamnaţi pentru corupţie. Nu, dar trebuie să spunem lucrurile foarte clar.

Dana Gîrbovan: Dar mai trebuie să înţelegem un lucru, totdeauna în spatele principiilor sunt oameni, oameni cu libertatea lor, oameni cu demnitatea lor şi oameni cu drepturile lor fundamentale. Dacă noi în numele principiilor călcăm în picioare aceşti oameni cu demnitatea lor înseamnă că nu am înţeles nimic nici din democraţie nici din valorile ei şi le-am transformat pe toate în nişte carcase goale, nişte slogane care adună voturi ca să spunem lucrurilor pe nume. Ori a fost datoria mea ca judecător şi ca cetăţean văzând aceste lucruri şi înţelegând din perspectivă tehnică mai bine ca un om care nu are cunoştinţe juridice să le explic şi să spun de ce este periculos să foloseşti populismul pentru a pune un blam asupra unei categorii de cetăţeni indiferent despre cine este vorba.

Marius Tucă: V-a costat asta.

Dana Gîrbovan: Curtea Constituţională, numai puţin să termin, Curtea Constituţională rezultatul acestui referendum practic la prima întrebare nu va putea fi niciodată pus în lege pentru că încalcă limitele revizuirii Constituţiei din perspectiva încălcării demnităţi umane, adică a valorii esenţiale a fiecărui individ. Este exact ceea ce face diferenţa dintre o democraţie şi un stat totalitar. Gândiţi-vă doar ce a însemnat comunismul şi fascismul pentru om. O negară în primul rând a demnităţii fiecărui om, o negare până la eliminare a sa ca individ. Or din acest motiv nu avem voie să închidem ochii la nimic ce poate duce în România de azi la lezarea acestei valori. Fără demnitate umană şi fără libertate nu avem nimic, nu avem decât iluzii. Iar Curtea Constituţională asta a venit şi a spus, nu, nu puteţi să revizuiţi Constituţia pentru că o astfel de prevedere constituţională ar încălca valoarea supremă trecută ca atare în Constituţie a poporului român, respectiv a demnităţii umane.

Marius Tucă: Decizia preşedintelui a fost... înainte de a veni şi a spune că nu veţi fi ministru al Justiţiei, aţi avut parte de foarte multe atacuri din partea politicienilor, politicieni care sunt în momentul ăsta în opoziţie în primul rând. Cum aţi văzut aceste atacuri ale politicienilor?

Dana Gîrbovan: În primul rând dezamăgitoare din punct de vedere al... nici măcar al coerenţei lor, am fost, de exemplu, atacată pentru că acolo a fost o minciună pur şi simplu, foarte uşor de demontat, cu faptul că aş fi susţinut ordonanţa 13.

Marius Tucă: Da, asta a făcut-o Rareş Bogdan.

Dana Gîrbovan: Dar nu doar Rareş Bogdan pe urmă s-a rostogolit, a fost preluată de...

Marius Tucă: Ştiu. Şi eu am rămas mirat că dumneavoastră aţi fost acuzată de faptul că aţi... şi ştiam foarte bine că nu-i adevărat.

Dana Gîrbovan: Ce voiam să spun este că este un lucru foarte simplu de verificat, adică dacă mergi şi promovezi o anumită afirmaţie care nu este vorba de o judecată de valoare...

Marius Tucă: Printr-o căutare pe Google, Dana Gîrbovan ordonanţa 13.

Dana Gîrbovan: Printr-un simplu Google găseai, ori intrai pe site-ul asociaţiei noastre în perioada respectivă erau două comunicate şi anterior şi după ce a fost adoptată ordonanţa 13 din care rezulta foarte clar poziţia asociaţiei vis-a-vis de acea ordonanţă. Repet, era o chestie minimă de verificare, or dacă în spaţiul public ne permitem astfel de fake news ce cu uşurinţă pot fi demontate, încrederea în general în tot ceea ce înseamnă viaţă publică în România scade dramatic şi nu ştiu cât ne mai putem permite să scădem din punctul ăsta de vedere. Altfel eu nu am nicio problemă ca diverse persoane să aibă diverse opinii în ceea ce mă priveşte. Dar când vorbim de acţiuni şi de fapte acestea sunt probate şi nu am pretenţia decât de a se spune adevărul despre ele.

Marius Tucă: Ce aţi spus despre ordonanţa 13, ca să lămurim acum foarte clar lucrurile acestea?

Dana Gîrbovan: Când s-a început şi au apărut pe presă şi în spaţiul public zvonul că ar urma să fie emisă o astfel de ordonanţă am cerut categoric guvernului Grindeanu de la data respectivă să nu adopte nicio ordonanţă de urgenţă în privinţa justiţiei sau a codurilor penale, să ceară avizul CSM şi să le pună în dezbatere publică în mod transparent ca proiect de lege. În data de 31 decembrie cred a fost emisă ordonanţa de urgenţă 13, imediat a doua zi dimineaţă asociaţia a ieşit cerând guvernului să abroge toate dispoziţiile care nu au intrat încă în vigoare şi să le trimită în parlament sub forma unui proiect de lege pentru a putea fi supuse dezbaterii publice şi am condamnat ferm, la data respectivă, emiterea unui astfel de act normativ de o asemenea importanţă pe calea ordonanţei de urgenţă. Şi este o poziţie care n-a fost nouă pentru noi, că am spus de fiecare dată, nu este admisibil să veniţi cu ordonanţe de urgenţă, n-a făcut-o doar acest guvern a făcut-o şi guvernul Cioloş la vremea respectivă, pentru judecători, dar nu numai pentru judecători, pentru toţi cei implicaţi în actul de justiţie, inclusiv pentru cetăţeni şi în primul rând pentru ei. Îţi vine peste noapte ordonanţă de urgenţă care îţi modifică codurile de procedură, drepturile procesuale pe care le ai şi-ţi dă aşa o stare de nesiguranţă care este incompatibilă, dacă tot vorbim de statul de drept.

Marius Tucă: Să ştiţi că vă urmăresc de foarte multă vreme şi încerc să găsesc o fisură în logica dumneavoastră, în coerenţa dumneavoastră şi nu am reuşit până acum. Sincer mi-ar fi plăcut, măcar din punct de vedere gazetăresc, în discuţia noastră, să găsesc acea fisură şi îmi dau seama că aveţi un discurs logic pentru că într-adevăr aveţi câteva principii de la care nu abdicaţi şi pe care le urmăriţi în tot ceea ce faceţi şi le-aţi anunţat foarte clar la începutul emisiunii. De ce credeţi că a refuzat preşedintele Klaus Werner Iohannis numirea dumneavoastră?

Dana Gîrbovan: Repet, acest lucru ar trebui să-l spună chiar preşedintele.

Marius Tucă: Nu l-a spus.

Dana Gîrbovan: Nu să fiu eu în situaţia să mă gândesc oare ce ar crede preşedintele despre mine de nu am reuşit să-l conving că sunt o persoană potrivită. Nici n-am încercat acest lucru neapărat. Eu mi-am expus public un program pe care mi s-a părut firesc...

Marius Tucă: În 12 puncte.

Dana Gîrbovan: În 12 puncte care nu erau...

Marius Tucă: Despre care preşedintele nu a spus nimic, n-a făcut nicio referire la programul dumneavoastră.

Continuarea în pagina 2

Citește mai departe:

Citește și: