Gabriela Antoniu
874 vizualizări 2 dec 2019

Marius Tucă: Nu-i adevărat. În 41-43 nu vedeau niciun tanc pentru că aveau 3-4 ani.

Gelu Voican Voiculescu: Nu, eu vă vorbesc de când eram elevi.

Marius Tucă: Când eraţi elevi, în anii 50, nu mai era niciun tanc în România.

Gelu Voican Voiculescu: Ba da. Abia în 58 au plecat. Noi ne-am jucat, în diverse parcuri ne jucam călare pe diverse tancuri sovietice.

Marius Tucă: Eu vă spun că părinţii mei, de exemplu, care vin din aceeaşi perioadă nu aveau de unde să ştie pentru că nu avuseseră în familie oameni care să fi fost miniştri în diverse guverne...

Gelu Voican Voiculescu: Toată lumea, şi părinţii dumneavoastră ştiau că ruşii au ocupat România şi comunismul a fost adus de ei. Asta ştia toată lumea.

Marius Tucă: Eu nu cred că ştia toată lumea. Oamenii care s-au născut în 45-50 n-aveau de unde să ştie.

Gelu Voican Voiculescu: Eu vorbesc de părinţii... cei născuţi în 45 erau colegii mei.

Marius Tucă: Păi nu, lăsaţi-i pe aceia, nu se vorbea de asta că deja era o teroare, unii erau trimişi la canal, veneau peste noapte şi te luau din casă şi nu te mai întorceai niciodată.

Gelu Voican Voiculescu: Acasă vorbea şi toată lumea asculta Radio America şi pe urmă Radio Europa Liberă. Adică să nu ne facem iluzii. Marea masă a populaţiei ştia exact pe ce lume se află.

Marius Tucă: Aţi cochetat cu ideea de mişcare legionară?

Gelu Voican Voiculescu: Nu, nu.

Marius Tucă: Eraţi foarte mic, dar mai târziu când aţi ştiut?

Gelu Voican Voiculescu: Nici mai târziu.

Marius Tucă: Aţi avut un înaintaş care făcuse parte din guvernul legionar.

Gelu Voican Voiculescu: Mai mulţi. Am avut mai mulţi înaintaşi şi pot să vă spun că fiecare familie din România putea să aibă câte un legionar în familie.

Marius Tucă: E adevărat. Eu vreau să insinuez şi mai ales să aduc faptul că aţi fost un mic legionar şi de aia aţi organizat şi aţi participat la execuţia soţilor Ceauşescu. Nu pot să fac asta. Mi-ar fi plăcut.

Gelu Voican Voiculescu: Este abuziv spus. Eu am avut o...

Marius Tucă: Abuziv? Adică eu sunt un reporter abuziv, asta vreţi să spuneţi.

Gelu Voican Voiculescu: Nu, n-am participat la...

Marius Tucă: N-am bătut de mult un invitat dar să ştiţi că...

Gelu Voican Voiculescu: N-am participat la execuţia Ceauşeştilor fiind pro-legionar, ci fiind anticomunist radical.

Marius Tucă: Eraţi anticomunist?

Gelu Voican Voiculescu: Eram. Pentru mine comunismul însemna doctrina om contra om, înţelegeţi? Ceea ce numeau ei că totul e pentru oameni şi aşa mai departe.

Marius Tucă: Înţeleg pentru că suntem din comune foarte apropiate sate foarte apropiate. Altfel nu v-aş fi înţeles.

Gelu Voican Voiculescu: Ştiţi cum s-a făcut colectivizarea că intrau în casele oamenilor, se suiau cu cizmele pline de noroi în paturi şi îi obligau să...

Marius Tucă: Nu mie trebuie să-mi spuneţi.

Gelu Voican Voiculescu: Ştiţi bine colectivizarea.

Marius Tucă: Nu mie trebuie să-mi spuneţi, trebuie să le spuneţi celor care se uită la noi pentru că, iertaţi-mă, pentru ei e aproape de neconceput că a existat regimul Ceauşescu cu tot ceea ce s-a întâmplat. Ştiţi bine asta.

Gelu Voican Voiculescu: Da. Şi regimul Ceauşescu faţă de regimul Dej a fost încă blând pentru că marile crime şi abuzuri s-au făcut până în 65.

Marius Tucă:  Aveţi dreptate, apropo de tot ce înseamnă colectivizare, dar eu trebuie să recunosc aşa îmi spuneţi dumneavoastră acuma că eraţi un anticomunist, aţi spun un anticomunist convins şi radical după cum spuneţi.

Gelu Voican Voiculescu: Dar un rezistent pasiv, nu m-am angajat din păcate pentru că aveam vârsta prea mică, c-aş fi fost partizan în munţi. Pentru mine, idolii meu au fost colonelul Arsenescu, colonelul Uţă şi aşa mai departe. Radu Ciuceanu, de exemplu, a putut, având spre 20 de ani, să se alăture mişcării de rezistenţă.

Marius Tucă: Deci într-un fel sau altul figura dumneavoastră trebuia să facă parte din acel tablou de la televiziune din 22 decembrie.

Gelu Voican Voiculescu: Absolut. Dar nu ştiam că am să ajung al treilea om în stat.

Marius Tucă: Dar cum vă lăsau să purtaţi barbă şi aşa mai departe pe stradă.

Gelu Voican Voiculescu: De câteva ori am avut incidente cu miliţia, o dată am fost chiar dus împreună cu Radu Penciulescu de la Teatrul Mic care avea şi el barbă şi cu încă câţiva necunoscuţi, dar am scăpat fără bătăi şi am promis că o să ne radem barba.

Marius Tucă: Ştiţi că pentru cei mai tineri care ne urmăresc acuma...

Gelu Voican Voiculescu: Era un delict...

Marius Tucă: Era un delict să porţi barbă, să ai plete şi aşa mai departe.

Gelu Voican Voiculescu: Da. Eu n-aveam plete, dar aveam barbă. Şi după arestarea din 70 am scăpat doar cu trei luni de puşcărie...

Marius Tucă: În 85 de ce aţi fost arestat, nu vreţi să-mi spuneţi?

Gelu Voican Voiculescu: Vă repet, vă spun şi în 85.

Marius Tucă: Păi nu, nu mi-aţi spus.

Gelu Voican Voiculescu: Am fost arestat formal pentru infracţiuni în dauna avutului obştesc, adică făceam deconturi incorecte de deplasări în delegaţii.

Marius Tucă: Dar în fapt ce s-a întâmplat?

Gelu Voican Voiculescu: În fapt, şi stă dovadă dosarul meu urmărire informativă de 24 de ani, din 1965 până în 89, eram...

Marius Tucă: De când eraţi student, de când aţi avut atunci... de atunci începuse?

Gelu Voican Voiculescu: Nu, după aceea. Eram un element care a preocupat Securitatea...

Marius Tucă: Păi cum, după aceea pentru că sunteţi născut în 41. 41 şi 18.. E ok, da.

Gelu Voican Voiculescu: Securitatea îmi deschisese dosarul ăsta de urmărire informativă D.U.I. având tot felul de bănuieli legate de mine.

Marius Tucă: Care erau bănuielile?

Gelu Voican Voiculescu: Că particip la activităţi subversive. Tipărire de manifeste, răspândire şi aşa mai departe. Nu m-au prins cu nimic concret, întotdeauna au nimerit pe alături, dar mărturisesc că au avut intuiţii bune.

Marius Tucă: Cred că au avut surse şi informaţii bune.

Gelu Voican Voiculescu: Trebuie să recunosc că ei luându-mă absolut iniţial absurd şi degeaba, încet, încet m-au îndârjit şi a urmat un fel de, cum să vă spun eu, un fel de răspuns şi contrarăspuns. Pe măsură ce...

Marius Tucă: V-au înverşunat.

Gelu Voican Voiculescu: M-au înverşunat şi atuncea la sfârşit, în ultimii ani chiar, ajunsesem să fac lucruri care ţineau de domeniul lor, adică apărarea securităţii statului.

Marius Tucă: Şi care vă caracterizau sau nu?

Am găsit un şir de turnători. Alţii m-au luat prin surprindere când i-am aflat abia după 89, văzându-mi dosarul. Nu bănuiam că sunt oameni care s-ar fi pretat la asemenea mârşăvii.

Gelu Voican Voiculescu: Da. Da.

Marius Tucă: Vă caracterizau în acel moment. Spuneţi-mi, în dosarul dumneavoastră de urmărire, aţi găsit prieteni, rude, fraţi... mai aveţi fraţi sau surori?

Gelu Voican Voiculescu: Nu. N-am avut.

Marius Tucă: Aţi fost singur la părinţi.

Gelu Voican Voiculescu: Da.

Marius Tucă: Răsfăţat, normal.

Gelu Voican Voiculescu: Oarecum.

Marius Tucă: Nu oarecum, se vede.

Gelu Voican Voiculescu: Am găsit un şir de turnători.

Marius Tucă: Prieteni, rude?

Gelu Voican Voiculescu: Mai puţin prieteni, dar apropiaţi, mai ales colegi de la serviciu şi alte persoane, pe unele le bănuiam şi atuncea acţionam inversând jocul, îi consideram ca nişte pâlnii către care pot să strecor ce-mi convenea mie. Dar alţii m-au luat prin surprindere când i-am aflat abia după 89, văzându-mi dosarul.

Marius Tucă: De ce v-au luat prin surprindere?

Gelu Voican Voiculescu: Pentru că nu bănuiam că sunt oameni care s-ar fi pretat la asemenea mârşăvii.

Marius Tucă: De ce se pretau? În general românii în acei ani pentru că am văzut foarte multe lucruri incredibile care au ieşit la suprafaţă după 89, lucruri legate tocmai de aceste turnătorii. Ştiţi bine că au fost turnaţi oameni de către soţi, soţii şi aşa mai departe.

Gelu Voican Voiculescu: Nu e cazul meu, dar oamenii se turnau fie de frică şi erau recrutaţi prin presiuni prin care erau speriaţi erau ameninţaţi, fie din interes pentru că aveau anumite beneficii şi nu-i vorba de câteva sute de lei pe care le încasau pe chitanţe ci alte avantaje, de promovare, de o cameră în plus, de o anumită promovare şi aşa mai departe. Iar alţii erau mândrii şi flataţi că erau băgaţi în seamă şi securitatea ştia să exploateze aşa-zisa conştiinţă civică a lor şi deveneau colaboratori...

Marius Tucă: Ce conştiinţă civică?

Gelu Voican Voiculescu: Aşa îi stimulau, mai ale sancţionau pe coarda patriotică.

Marius Tucă: Că apărau statul român.

Gelu Voican Voiculescu: Da.

Marius Tucă: Republica Socialistă România.

Gelu Voican Voiculescu: Şi pot să vă spun că anumite femei în vârstă, ca să nu zic babe...

Marius Tucă: Vă rog, aveţi o vârstă, nu cred că aţi spus asta. 

Gelu Voican Voiculescu: Care stăteau la geam şi notau numere de maşini, ore la care veneau...

Marius Tucă: Şi ce e rău în asta?

Gelu Voican Voiculescu: Colaborau cu securitatea efectiv fiind flatate că au un rol, şi că pot...

Marius Tucă: Erau cel mai puţin vinovate totuşi.

Gelu Voican Voiculescu: Erau cel mai puţin vinovate, dar erau foarte eficace pentru că o făceau zilnic şi în loc să...

Marius Tucă: Dar nu existau agenţi atunci când era vorba de persoane importante. O altă categorie, oamenii care au făcut puşcărie grea, temniţă grea, au fost condamnaţi 10-20 de ani şi care au fost agăţaţi, dacă vreţi, încă din timpul închisorii. Aţi putea să le reproşaţi ceva acestora?

Gelu Voican Voiculescu: Vedeţi dumneavoastră, oamenilor aflaţi în condiţii limită nu li se pot reproşa, nu li se pot imputa ceva. Aşa cum şi în timpul inchiziţiei, la ceea ce se întâmpla atunci, nu poţi să-i condamni pe cei care cedau şi făceau jocul opresorilor.

Marius Tucă: Ce ziceau părinţii dumneavoastră, tatăl dumneavoastră mama dumneavoastră despre lucrurile în care aţi fost implicat, că aţi fost arestat, reţinut de câteva ori, chiar până în 72 când s-a prăpădit tatăl dumneavoastră.

Gelu Voican Voiculescu: 71. E, atunci nu fusesem arestat dar erau solidari cu mine, nu-mi reproşau că le-am adus Securitatea, că le-am provocat percheziţii şi aşa mai departe. Am şi acuma cărţi din biblioteca mamei, care era într-un fel şi a mea, pe care scria carte găsită la mine cu ocazia percheziţiei din data cutare. Le am, efectiv.

Marius Tucă: Citeaţi mult în perioada aia?

Gelu Voican Voiculescu: Da.

Marius Tucă: Şi făceaţi schimb de cărţi?

Gelu Voican Voiculescu: Da. Şi nu numai asta dar trăgeam la xerox enorm de mult, lucru care era sesizat de Securitate şi care a încercat prin...

Îl cunoşteam pe Adrian Păunescu încă din epoca 65-66, îl frecventam dar, culmea, Adrian mă suspecta că aş putea fi recrutat, racolat

Marius Tucă: Îl cunoşteaţi pe Adrian Păunescu?

Gelu Voican Voiculescu: Da. Îl cunoşteam încă din epoca 65-66, îl frecventam dar, culmea, Adrian mă suspecta că aş putea fi...

Marius Tucă: Securist.

Gelu Voican Voiculescu: Recrutat, racolat, nu ştiu ce... Persoana mea părea întotdeauna puţin suspectă pentru că...

Marius Tucă: Şi mie, vă rog să mă credeţi, adică întotdeauna v-am suspectat. Acuma lăsând gluma la o parte, mai ales atunci la Revoluţie, figura dumneavoastră acolo era una cu totul specială şi m-am întrebat şi eu ca toate celelalte 22 de milioane ce caută ăsta acolo şi mai ales al cui e.

Gelu Voican Voiculescu: Da. Adrian Păunescu era mirat. În anii 65, 66 şi mai departe eram un om foarte interesat citind multe reviste occidentale pe care le procuram sub mână...

Marius Tucă: De ce n-aţi mers spre filologie spre o facultate umanistă şi aţi mers spre mine, că nu înţeleg?

Gelu Voican Voiculescu: Spre geologie am mers.

Marius Tucă: Spre geologie, da, în primă fază.

Gelu Voican Voiculescu: Pentru că aşa s-a nimerit când să optez pentru o facultate...

Marius Tucă: Ăsta nu e un răspuns, nu sunteţi pregătit la întrebarea asta.

Gelu Voican Voiculescu: Ba sunt pregătit, dar nu vreau să vă lungesc povestea. Am terminat liceul la 16 şi jumătate şi dintre toate opţiunile posibile, în urma acelei discuţii cu tatăl meu care, repet, era petrolist şi care pe undeva se bucura că prin geologie mă pot apropia de o profesiune apropiată de a sa, am ales geologia. Mai departe însemna să intru în nişte detalii anecdotice, să vă spun că încă de mult aveam preocupări în domeniul ăsta, graţie unui profesor de geografie, mă rog, sunt detalii personale.

Marius Tucă: Nu vreau să vă tai pentru că spuneţi lucruri foarte interesante, dar să încercăm să intrăm pe ideea întâlnirii noastre...

Gelu Voican Voiculescu: Şi atuncea eram...

Marius Tucă: Nu mă auziţi. Mă auziţi? Sunt aici.

Gelu Voican Voiculescu: Vă aud, intrăm pe domeniul emisiunii dumneavoastră.

Marius Tucă: Păi nu, emisiunea mea este despre orice până la urmă, nu e neapărat. Că ne-am propus să facem una şi să iasă cu totul altceva, asta vom vedea şi vor vedea şi cei care ne vor urmării. L-aţi cunoscut pe Emil Constantinescu?

Gelu Voican Voiculescu: Nu. Emil Constantinescu e cu un an şi două luni mai în vârstă ca mine, dar a făcut dreptul înainte şi a şi profesat puţin în judeţul Argeş, nu ştiu...

Marius Tucă: Şi abia după aceea a făcut geologia.

Gelu Voican Voiculescu: Şi a făcut geologia şi a terminat în 66 la trei ani după mine. A existat o perioadă când eram amândoi la facultate, dar el era în anii mici eu eram pe terminate. Colegi de-ai lui mi-au fost apropiaţi, dar pe el îl ştiam vag fiindcă era prin diverse şedinţe la acele mese îmbrăcate în roşu şi era cu partidul, cu UTC-ul, cu nu ştiu ce.

Marius Tucă: Eraţi prieten cu Adrian Păunescu, Adrian Păunescu mi-a spus despre dumneavoastră că eraţi o figură interesantă şi de asemenea mi-a spus că vă bănuia sau se întreba al cui e ăsta. Ştiţi cum se discuta...

Gelu Voican Voiculescu: Da pentru că prin preocupările mele...

Marius Tucă: Dar citeaţi, făceaţi schimb de cărţi, aveaţi lucruri din astea. Ştiu că la un moment dat aţi frecventat şi lumea asta a ezotericului?

Gelu Voican Voiculescu: Încă de atunci, dar şi lumea lui, a lui Adrian, lumea literară, eram foarte buni prieteni cu diverşi tineri scriitori de atunci, chiar mai puţini tineri.

Marius Tucă: Ca de exemplu?

Gelu Voican Voiculescu: Vintilă Ivănceanu, fost coleg de liceu, Alexandru Ivasiuc, secretar al Uniunii Scriitorilor, Petru Popescu, cine să vă mai spun...

Marius Tucă: Erau scriitori importanţi în epocă, inclusiv Adrian Păunescu.

Gelu Voican Voiculescu: Ion Niculescu, mai mulţi, tineri, Paul Goma, poftim.

Marius Tucă: Deci prietenia cu Adrian Păunescu a fost până în 89, până la Revoluţie şi a continuat, mă rog, şi după aceea. Aţi scris în perioada asta, eraţi...?

Gelu Voican Voiculescu: Nu. Şi ştiam că nu pot fi publicat.

Marius Tucă: Aveaţi foarte multe lecturi.

Gelu Voican Voiculescu: Aveam, inclusiv în domeniul ăsta al politologiei.

Marius Tucă: Şi copiaţi cărţi şi citeaţi cărţi în ce limbă?

Gelu Voican Voiculescu: Cu predilecţie franceză, dar şi germană şi engleză fiindcă am fost şi colaborator la Institutul de Documentare Tehnică şi mai câştigam un ban făcând recenzii şi traducând...

Pe vremea lui Ceauşescu aveam un salariu mediu, din păcate întotdeauna în urma colegilor mei. Revoluţia m-a găsit cu 3400, colegii mei având deja patru mii şi

Marius Tucă: O duceaţi greu pe vremea lui Ceauşescu?

Gelu Voican Voiculescu: Nu pot să mă plâng, aveam un salariu mediu, din păcate întotdeauna în urma colegilor mei.

Marius Tucă: Câţi lei?

Gelu Voican Voiculescu: Întotdeauna în urma colegilor mei pentru că eram rău de gură şi şi eram...

Marius Tucă: Câşi lei câştigaţi pe lună?

Gelu Voican Voiculescu: Revoluţia m-a găsit cu 3400, colegii mei având deja patru mii şi.

Marius Tucă: Aveaţi un salariu bun plus celelalte colaborări.

Gelu Voican Voiculescu: Da, dar puşcăria m-a făcut să o reiau de la zero în 86 şi atuncea iar am plecat cu două mii două sute şi am mers din treapta în treaptă. N-am avut salarii mari.

Marius Tucă: Cu mama dumneavoastră aţi discutat vreodată despre execuţia soţilor Ceauşescu?

Gelu Voican Voiculescu: Nu prea.

Marius Tucă: Aicea nu e în bancul cu olteanul, ai bilet, nu prea. Aţi discutat sau n-aţi discutat cu mama dumneavoastră despre execuţia soţilor Ceauşescu?

Gelu Voican Voiculescu: Mama a aflat totul de la televizor. În epoca aceea...

Marius Tucă: Păi dumneavoastră de ce nu i-aţi dat un telefon să-i spuneţi?

Gelu Voican Voiculescu: Ce să-i spun că merg la Târgovişte...

Marius Tucă: După, după.

Gelu Voican Voiculescu: Nici după, în treacăt...

Marius Tucă: Nu eraţi apropiaţi...

Gelu Voican Voiculescu: Nu.

Marius Tucă: De ce? Aţi fost mai apropiat de tatăl dumneavoastră?

Gelu Voican Voiculescu: Oarecum, însă mama mea considera că prin activităţile mele am adus suficiente necazuri familiei şi ei, în perspectivă a avut două sau trei percheziţii. Era o persoană fricoasă, că aşa sunt oamenii.

Bivolaru era un practicant de yoga, atât. Care pretins profesor yoga, nici măcar nu avea o calificare. Era un personaj mediocru

Marius Tucă: Deci de la lumea literară la lumea ezoterică. Aţi cunoscut şi oameni care în vremurile acelea erau recunoscuţi pentru calităţile lor extrasenzoriale, de exemplu Bivolaru.

Gelu Voican Voiculescu: Nu, nu, nu. Extrasenzorial, Bivolaru nu avea nimic extrasenzorial.

Marius Tucă: Am glumit, am glumit!

Gelu Voican Voiculescu: Şi Bivolaru era un practicant de yoga, atât. Care pretins profesor yoga, nici măcar nu avea o calificare.

Marius Tucă: Şi încă de pe atuncea avea acele orgii, să le spunem?

Gelu Voican Voiculescu: Spre sfârşit da, practica un aşa zis tantrism.

Marius Tucă: Păi şi pe vremea lui Ceauşescu cum se putea întâmpla asta? Când se făcea dragoste, ca să nu zic sex, cu lumina stinsă.

Gelu Voican Voiculescu: Ştiţi cum e, lucrurile astea nu erau credibile şi nu se ştia până unde.

Marius Tucă: Bun. L-aţi cunoscut pe Bivolaru înainte de 89, că acuma e dispărut?

Gelu Voican Voiculescu: Da.

Marius Tucă: Şi ce fel de personaj era?

Gelu Voican Voiculescu: Un personaj mediocru, l-am cunoscut de la 16 ani.

Marius Tucă: Dar erau şi oameni care credeau că e un fenomen, nu? În acele vremuri sau mai mult după 89?

Gelu Voican Voiculescu: Nu prea. Avea un cerc la Casa de cultură a sectorului 4.

Marius Tucă: Cu asta s-a ocupat, cu facerea cercurilor, multă vreme. Cerc de yoga. Păi şi exista? Eu nu-mi aduc aminte ca pe vremea lui Ceauşescu să fie libertate în ceea ce privea yoga.

Gelu Voican Voiculescu: Nu se numea aşa, dar în realitate acolo se făceau exerciţii de genul ăsta. Era un profesor, Aldulescu, eminent, fost medic, dar n-a practicat medicina, şi el conferenţia la Casa de cultură a sectorului 4, iar Bivolaru era un om care exemplifica partea de yoga şi în felul ăsta şi-a făcut un cerc de amatori yoghini în care jumătate erau închipuiţi, jumătate erau bolnavi în sensul că voiau să slăbească, voiau să-şi recapete potenţa, în care voiau să-şi găsească un echilibru psihic pe care îl pierduseră deci o lume eterogenă şi destul de ciudată şi îndoielnică. Ei, bine, din rândul acestora Bivolaru îşi recruta, ca să zic aşa, persoane pentru activităţile acelea sexuale şi tantrice şi aşa mai departe care erau extrem de etanşe, erau foarte bine disimulate.

Marius Tucă: În tantra.

Gelu Voican Voiculescu: În practicarea lucrurilor ăstora erau cât se poate în nişte cercuri închise.

Marius Tucă: Aţi făcut parte din cercurile astea?

Gelu Voican Voiculescu: Nu. V-am spus, l-am cunoscut când avea 16 ani.

Marius Tucă: Aţi fi vrut să faceţi?

Gelu Voican Voiculescu: Nu. Eu nu am practicat niciun fel de asemenea activităţi deoarece nu existau oameni autorizaţi în domeniile astea.

Marius Tucă: Pentru sex în grup nu existau autorizaţi.

Gelu Voican Voiculescu: Nu. Sex în grup era o chestie absolut degenerată din practica asta a lui, yoga. În realitate el a învăţat yoga de la unul Mario Vasilescu care la rândul lui era un impostor. Eu consideram că a practica yoga în România trebuie să te înscrii sub auspiciile unui om care vine din India.

Marius Tucă: Unui guru cum ar veni.

Gelu Voican Voiculescu: Însăşi în India nu toată lumea era capabilă de a preda yoga.

Marius Tucă: Şi acolo sunt foarte mulţi impostori.

Gelu Voican Voiculescu: Şi acolo trebuia să aparţii cercurilor brahmane ca să faci yoga cu adevărat.

Marius Tucă: Uite că până la urmă lui Bivolaru i s-a spus guru Bivolaru.

Gelu Voican Voiculescu: Astea erau abuzuri, pur şi simplu.

Marius Tucă: Spuneţi-mi vă rog, în perioada, pentru că citeaţi foarte mult, eraţi în legătură cu scriitori importanţi, cu lumea literară, cu oameni importanţi...

Gelu Voican Voiculescu: Şi îmi cumpăram cărţi din străinătate pe domenii care mă interesau pe mine.

Marius Tucă: Care erau domeniile acelea?

Gelu Voican Voiculescu: Aţi vorbit de ezoterism şi nu de paranormal, paranormalul sau parapsihologia este o chestie destul de relativă şi...

Şi de Ţuţea ştiam, l-am cunoscut personal, luam uneori masa, dacă se poate spune aşa, la lactobar Dorna. Era un geniu, un om care uimea prin stilul socratic

Marius Tucă: Şi ezoterismul ce vă spune? Ce ne spune astăzi? Sau ce vă spune astăzi după 30-40 de ani de când citeaţi cărţi şi materiale legate de ezoterism?

Gelu Voican Voiculescu: Ezoterismul este o doctrină rezervată unui anumit cerc de oameni care, pornind de la anumit aptitudini pe linie intelectuală şi doctrinală, puteau să primească o iniţiere virtuală în baza căreia, prin diverse exerciţii şi printr-un travaliu, printr-un lucru intens cu sine însuşi, să urce din treaptă în treaptă până la depăşirea condiţiei umane. Asta este ezoterismul.

Marius Tucă: Ce înseamnă depăşirea condiţiei umane?

Gelu Voican Voiculescu: Adică să treacă dincolo de determinările fiinţei umane.

Marius Tucă: Care să se manifeste cum? La nivel... psihologic...?

Gelu Voican Voiculescu: Mai mult decât psihologic.

Marius Tucă: Ideea de transă...

Gelu Voican Voiculescu: Era vorba de transcendenţă pură, adică erau oameni care, dacă ajungeau la o asemenea treaptă existenţa lor era de fapt o aparenţă şi numai în măsura în care erau misionaţi să acţioneze în rândul lumii, al nostru...

Marius Tucă: Îl citiserăţi pe Eliade la vremea aceea?

Gelu Voican Voiculescu: Da, bineînţeles, dar cercul ăsta informal în care mă învârteam eu, subscriam la alţi autori cunoscuţi şi de Mircea Eliade, Rene Guenon, Julius Evola şi alţii şi nu numai atâta dar aş vrea să reţineţi că în acest domeniu este vorba de o elită restrânsă, nu este un fenomen de masă, ci dimpotrivă e un domeniu în care oamenii sunt foarte puţini, nu sunt numeroşi şi în România...

Marius Tucă: Sunt foarte puţini aleşi pentru asta.

Gelu Voican Voiculescu: Şi în România e un spaţiu privilegiat pentru domeniul ăsta. Mircea Eliade, Marcel Mihai Avramescu, preotul Mihai Avramescu, poetul Marcel Avramescu, evreu de origine creştinat, Mihail Vâlsan ajuns mare muftiu al Parisului şi...

Marius Tucă: Dumneavoastră până la ce nivel, pe ce treaptă aţi fost iniţiat?

Gelu Voican Voiculescu: Foarte de început.

Marius Tucă: Nu aveaţi calităţile necesare sau...

Gelu Voican Voiculescu: Al patrulea era Vasile Lovinescu, de care nu am apucat să vă spun, văr cu Eugen Lovinescu, cu cunoscutul istoric literar, de fapt era văr cu Monica Lovinescu, Eugen Lovinescu era frate cu tatăl lui, deci...

Marius Tucă: Nu aţi avut calităţile necesare, nu aţi studiat suficient, n-aţi avut un maestru care să vă iniţieze să urcaţi mai mult pe treptele...?

Gelu Voican Voiculescu: El a fost, dar activitatea lui era foarte, cum să vă spun eu...

Marius Tucă: Restrânsă, nepublică, limitată?

Gelu Voican Voiculescu: Da, el stătea la Fălticeni supravegheat de Securitate, eu m-am dus acolo şi imediat am fost chemat la Securitate ce-am căutat acolo...

Marius Tucă: De Noica auziserăţi?

Gelu Voican Voiculescu: Da, bineînţeles şi citeam operele lui încă din perioada...

Marius Tucă: Şi de Pleşu ştiaţi?

Gelu Voican Voiculescu: De Pleşu ştiam.

Marius Tucă: De Liiceanu mai puţin.

Gelu Voican Voiculescu: Mai puţin, deşi era mai apropiat de vârsta mea.

Marius Tucă: Ţuţea?

Gelu Voican Voiculescu: Şi de Ţuţea ştiam, l-am cunoscut personal, luam uneori masa, dacă se poate spune aşa, la lactobar Dorna pe colţul ăla curb a lui CA Rosetti cu Scala, colţul ăla rotund, vis-a-vis de fosta cofetărie Scala. Şi aveam numeroase discuţii cu el şi dialoguri pentru că Ţuţea era un fenomen şi lumea ştie foarte puţin că Ţuţea a fost de fapt un om de stânga da re considerat exact invers. Şi vedeţi dumneavoastră, a frecventa asemenea oameni era foarte suspect pentru securitate care nu înţelegea nimic din lucrurile astea dar le suspecta din oficiu.

Marius Tucă: Cum era Ţuţea?

Gelu Voican Voiculescu: Ţuţea era un geniu. Ţuţea era un om care uimea prin stilul socratic. Ţuţea nu prea a scris nimic, există poate notiţe, înregistrări audio cu reportofonul, dar el în principal era un om de dialog de om la om...

Marius Tucă: Sclipitor?

Gelu Voican Voiculescu: Sclipitor.

Marius Tucă: Spuneţi-mi două trei idei de-ale lui Petre Ţuţea care v-au cucerit, pe care le-aţi auzit atunci, pentru care l-aţi admirat, care v-au plăcut.

Gelu Voican Voiculescu: În primul rând raportul lui cu Dumnezeu, poziţia lui faţă de ortodoxie...

Marius Tucă: Păi, detaliaţi-le un pic. Raportul lui cu Dumnezeu.

Gelu Voican Voiculescu: Raportul lui cu Dumnezeu consta într-o interacţiune directă prin rugăciune şi în acelaşi timp era un foarte convins ortodox.

Marius Tucă: Credeţi în Dumnezeu?

Gelu Voican Voiculescu: Eu, personal, da.

Marius Tucă: Dar cine că suntem doar doi la masa asta. Credeţi?

Gelu Voican Voiculescu: Da.

Marius Tucă: Păi şi atunci de ce i-aţi împuşcat pe amărâţii ăia doi cu ghilimelele de rigoare în ziua de Crăciun?

Gelu Voican Voiculescu: Pentru că necesitatea impunea acest lucru, se murea în fiecare minut în Bucureşti şi trebuia acţionat...

Marius Tucă: Eu cred că nici n-aţi ştiut că e ziua de Crăciun. Aţi ştiut sau nu? Dumneavoastră?

Gelu Voican Voiculescu: E adevărat, în dimineaţa de 25 când urma să plec la Târgovişte, prietenul meu de atunci aflat cu noi, Aurel Dragoş Munteanu a spus ”Aoleu, astăzi e ziua de Crăciun, hai să amânăm” şi eu am spus ”Nu, lucrurile amânate nu se mai produc”.

Marius Tucă: A, deci aţi ştiut?

Gelu Voican Voiculescu: Nu, atuncea am ştiut... ”Lucrurile amânate nu se mai produc, astăzi suntem păgâni” şi am spus-o cu foarte multă...

Marius Tucă: Dar ce ridicaţi tonul la mine, credeţi că o să mă executaţi şi pe mine sau ce?

Gelu Voican Voiculescu: Aşa am reprodus-o atuncea cu un ton foarte drastic şi am mers mai departe.

Marius Tucă: Chem imediat gărzile şi vă leagă de mâini cum l-aţi legat voi pe Ceauşescu atuncea.

Gelu Voican Voiculescu: Dacă reuşesc să mă lege.

Marius Tucă: Păi la vârsta asta...

Gelu Voican Voiculescu: Nu orice lucru poate fi legat şi dezlegat. Poate că am iarba fiarelor.

Partea a doua a interviului va fi difuzată marţi, 03 decembrie, de la ora 19.00, pe mediafax.ro

Citește mai departe:

Citește și: