Ana Petrescu
118 vizualizări 25 apr 2019

Şeful statului argumentează că, prin mai multe decizii, CCR au stabilit că viciile de neconstituţionalitate ale unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă emise de Guvern nu pot fi acoperite prin aprobarea ei de Parlament, prin lege.

„Potrivit prevederilor OUG nr. 104/2018, programul guvernamental „gROwth - Contul individual de economii Junior Centenar” are ca obiect înfiinţarea unui cont special de economisire sub formă de depozit, denumit cont individual de economii Junior Centenar. Beneficiarii acestui program sunt cetăţenii români care nu au împlinit vârsta de 18 ani. Prin conţinutul lor normativ, unele dintre dispoziţiile Ordonanţei de urgenţă a Guvernului nr. 104/2018, integrate în totalitate în legea de aprobare adoptată de Parlament, contravin art. 1 alin. (5), art. 44 şi art. 52 din Constituţie, pentru motivele prezentate în cele ce urmează. Precizăm că în jurisprudenţa constantă a Curţii Constituţionale s-a statuat că viciile de neconstituţionalitate ale unei ordonanţe sau ordonanţe de urgenţă emise de Guvern nu pot fi acoperite prin aprobarea ei de Parlament, prin lege (Decizia nr. 584/2007)”, arată preşedintele Klaus Iohannis, în textul sesizării depuse la Curte.

Şeful statului susţine că prevederile ordonanţei de urgenţă cu privire la prelucrarea datelor minorilor din România în lipsa oricăror garanţii prevăzute în lege cu privire la securitatea acestora, contravine normelor europene.

„Prelucrarea unui asemenea volum de date (practic, toate datele personale ale tuturor minorilor din România) în lipsa oricăror garanţii prevăzute în lege cu privire la securitatea acestora, nu numai că este o operaţiune care contravine normei europene precizate, dar este şi una disproporţionată, prin raportare la volumul de date şi la faptul că prelucrarea vizează toţi minorii din România, chiar dacă doar o parte dintre reprezentanţii lor legali vor opta în mod efectiv pentru acest program guvernamental şi vor beneficia de acesta. Apreciem că pentru respectarea principiului proporţionalităţii, legiuitorul ar fi putut să reglementeze un mecanism prin care datele personale erau folosite şi prelucrate în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului doar în cazul în care potenţialii beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, îşi manifestau interesul şi îşi exprimau un acord de voinţă pentru participarea la acest program guvernamental”, mai spune Iohannis.

„Apreciem că pentru respectarea principiului proporţionalităţii, legiuitorul ar fi putut să reglementeze un mecanism prin care datele personale erau folosite şi prelucrate în scopul creării unui cont la Trezoreria Statului doar în cazul în care potenţialii beneficiari, prin reprezentanţii lor legali, îşi manifestau interesul şi îşi exprimau un acord de voinţă pentru participarea la acest program guvernamental”, precizează Preşedintele României.

De asemenea, şeful statului spune că felul în care au fost reglementate prevederile care vizează datele contului de economii este unul lacunar şi disproporţionat comparativ cu scopul urmărit de actul normativ.

Iohannis mai critică felul în care ordonanţa de urgenţă stabileşte modul de deschidere a conturilor individuale de economii Junior Centenar, precum şi modalitatea în care se pot realiza depunerile de sume de bani în aceste conturi.

„În primul rând, nu este clară natura juridică a raportului reglementat prin lege între beneficiarii programului şi statul român, reprezentat prin Trezoreria statului. Din modul în care programul „Junior Centenar” este reglementat, contractul dintre reprezentanţii legali ai minorilor şi Trezorerie se aseamănă cu un contract de adeziune, clauzele sale esenţiale fiind prestabilite, cealaltă parte neavând decât să le accepte ca atare, similar prevederilor din art. 1175 din Codul civil. Cu toate acestea, dispoziţiile legii de aprobare a ordonanţei de urgenţă, implicit ale ordonanţei de urgenţă prevăd drepturi şi obligaţii proprii mecanismului nou instituit, ceea ce conduce la concluzia că între beneficiari, prin reprezentanţii lor legali şi Trezoreria statului s-ar încheia un contract nenumit. Potrivit art. 1168 din Codul civil: „Contractelor nereglementate de lege li se aplică prevederile prezentului capitol, iar dacă acestea nu sunt îndestulătoare, regulile speciale privitoare la contractul cu care se aseamănă cel mai mult””, susţine preşedintele.

Klaus Iohannis critică şi prevederea care stabileşte că dacă sunt adoptaţi copiii ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului, atun este depusă anual suma minimă de 1.200 lei care revine adoptatorilor, începând cu data adopţiei.

„Dacă în cazul minorilor care nu sunt ocrotiţi prin serviciile publice şi private specializate pentru protecţia copilului norma dezvoltată de art. 5 alin. (1) şi (2) din OUG nr. 104/2018 este şi de această dată neclară şi creează premisele încălcării dispoziţiilor constituţionale amintite la punctul 2, în cazul de faţă se instituie chiar o obligaţie clară în sarcina adoptatorilor de a depune anual suma de 1.200 de lei în conturile minorilor adoptaţi deschise de Trezoreria Statului. În această situaţie este încălcat în mod direct art. 44 din Constituţie şi art. 1 din Protocolul nr. 1 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului, considerentele dezvoltate la punctul anterior menţinându-şi valabilitatea şi în această situaţie”, susţine Iohannis.

Şeful statului precizează că norma încalcă dreptul la proprietate al celor care adoptă aceşti copii.

„Norma obligă toţi adoptatorii să depună suma de 1.200 de lei anual, încălcându-le dreptul de proprietate, fără nici măcar ca aceştia să aibă posibilitatea de a opta pentru înscrierea sau nu în acest program guvernamental, spre deosebire de minorii care nu sunt adoptaţi. Dacă în cazul minorilor care nu sunt adoptaţi nu este clar momentul la care se naşte raportul juridic ce priveşte acest program guvernamental şi nici momentul la care este exprimat un consimţământ în cunoştinţă de cauză, în situaţia minorilor adoptaţi, acest acord de voinţă lipseşte complet, adoptatorii fiind supuşi, prin efectul legii la o sarcină financiară excesivă, încălcându-se în mod direct dreptul fundamental la proprietate”, conchide preşedintele României.

Citește și: