1170 vizualizări 16 dec 2014

"De prea multe ori am arătat că nu am învăţat nimic din istorie, deci nu ne mai putem permite să ignorăm lecţiile trecutului, aşa cum este conştientizarea ororilor pe care comunismul le-a produs în România. Pentru mine aceasta este cu siguranţă o temă de readus în prezent, de repus în discuţia societăţii. Viitorul democratic al naţiunii române depinde de modul în care ne asumăm un trecut tragic, dar şi de felul în care demonstrăm zi de zi că ştim să apărăm libertatea, drepturile omului şi valorile europene. De aceea, avem mereu nevoie de amintire şi reamintire, doar aşa ne putem feri de comunism. România are nevoie de un mare muzeu naţional al comunismului care să inspire proiecte educaţionale mari, să inspire teme privind diversitatea, nevoia de toleranţă, de responsabilitate civică. În calitate de preşedinte al României, voi pleda pentru construirea unui astfel de muzeu, pentru că preşedintele trebuie să vegheze la cultivarea şi protejarea memoriei naţiunii sale", a afirmat, marţi seară, Klaus Iohannis, la Timişoara, în discursul rostit la Operă, cu prilejul împlinirii a 25 de ani de la izbucnirea Revoluţiei din decembrie 1989.

Preşedintele ales a spus că libertatea trebuie să fie întotdeauna un reper şi că rregimul comunist s-a prăbuşit aşa cum s-a instalat: prin crime şi abuzuri. "Un sfert de secol a trecut din decembrie 1989 - foarte mult pentru o viaţă de om, suficient de mult pentru ca o naţiune să facă un bilanţ", a spus Iohannis.

El a menţionat că în "acest sfert de secol" s-a reuşit construirea, în România, a unui sistem de securitate, intrarea în NATO, parteneriat strategic cu SUA şi integrarea în UE.

"Astăzi România e o ţară sigură, din punct de vedere al securităţii, şi un partener credibil în lume. Am integrat România în Uniunea Europeană. Este şi acesta un bun câştigat, rezultatul unui acord, unui proiect naţional unanim împărtăşit. Avem o sumă de practici democratice încetăţenite, libertatea de exprimare, dreptul la proprietate şi o cultură civică, participativă deja vizibilă", a spus Iohannis.

În acelaşi timp, el a menţionat "restanţele libertăţii", întrebându-se dacă sistemul democratic construit este pe deplin funcţional, dacă sistemele publice sunt eficiente, dacă România are o economie de piaţă performantă.

"A recuperat suficient din decalajul faţă de statele occidentale? Ne-am valorificat noi potenţialul şi oportunităţile sau nu? Răspunsul la toate acestea este mai degrabă nu. La aceste capitole şi la multe altele avem restanţe, unele chiar foarte mari. Am integrat România într-un sistem de securitate şi în construcţia europeană, am pus-o pe un traseu democratic, dar am făcut prea puţin pentru oameni, pentru viaţa lor de zi cu zi", a spus preşedintele ales, adăugând că naţiunea română are aspiraţii puternice pe care dacă nu le-ar fi avut "milioane de români n-ar fi luat drumul străinătăţii".

"De fapt, marea dezamăgire a oamenilor nu a venit, cred, doar din lipsa de rezultate. Ci din lipsa de recunoaştere a restanţelor. Din faptul că de fiecare dată s-a trecut mai departe ca şi cum nu s-a întâmplat nimic. Şi că peste promisiuni neonorate s-au făcut alte şi alte promisiuni. Clasa politică nu a înţeles pe deplin că odată cu libertatea vine şi responsabilitatea, că odată cu puterea vine şi răspunderea în faţa oamenilor. Efectele acestui lucru se văd peste tot. Relaţia dintre clasa politică şi cetăţeni a fost profund deteriorată. Parteneriatul a fost înlocuit de neîncredere", a afirmat Klaus Iohannis.

El a continuat spunând că reconstrucţia începe cu recunoaşterea restanţelor, cu asumarea răspunderii şi împăcarea cu trecutul.

"Va trebui să ne împăcăm cu acest trecut, nu înainte de a-i fi învăţat lecţiile şi să ne uităm spre viitor. Vreau ca în decembrie 2014 să închidem acest capitol istoric şi să începem împreună un nou proiect naţional. Va trebui să lucrăm consecvent şi coerent, pas cu pas. Nu-i vom convinge nici pe românii de acasă, nici pe cei din străinătate decât atunci când vor vedea că lucrurile se întâmplă în practică. Atunci când vor vedea că există locuri muncă şi salarii decente, că au sisteme sociale de sănătate, de educaţie comparabile cu cele din ţările occidentale. Şi mai ales când vor vedea că nu mai acumulăm restanţe şi ştim ce vrem să facem cu libertatea câştigată. Nu putem fi ţara proiectelor mereu începute şi mereu neterminate, de la Constituţie la autostrăzi", a conchis Iohannis.

Iohannis a fost aplaudat de mai multe ori în timpul discursului susţinut pe scena Operei, iar la final s-a retras în loja oficială de unde a urmărit Concertul de Gală de colinde susţinut de Corul Naţional Madrigal.

Discursul lui Klaus Iohannis a fost urmărit şi în Piaţa Victoriei din Timişoara de peste 2.000 de persoane, fiind proiectat pe un ecran uriaş.

Preşedintele ales a ajuns la ora 16.30 la Primăria Timişoara, fiind primit de edilul Nicolae Robu.

Ulterior, Iohannis a mers la Cimitirul Eroilor, unde a depus o coroană la Monumentul Eroilor Revoluţiei, fiind aşteptat de aproximativ 25 de persoane, revoluţionari şi urmaşi ai celor decedaţi în Revoluţie, care l-au aplaudat.

Klaus Iohannis a susţinut un discurs şi la Universitatea de Vest din Timişoara, în faţa a peste 600 de studenţi şi profesori.

De la ora 18.00, preşedintele ales a participat, la Catedrala Mitropolitană din Timişoara, la aprinderea de candele în memoria tinerilor care au fost împuşcaţi în timpul Revoluţiei. Peste 2.000 de persoane au fost prezente, astfel încât candelele nu au mai putut fi aprinse pe treptele lăcaşului de cult, aşa cum era stabilit iniţial, ci au fost ţinute în mâini de oamenii prezenţi la manifestare. Klaus Iohannis a intrat în catedrală, unde a aprins o candelă şi a stat de vorbă cu mai mulţi preoţi.

La plecarea din Catedrala Mitroplitană, Iohannis a fost aplaudat de timişorenii prezenţi, între care se aflau şi zeci de revoluţionari care participaseră la un marş desfăşurat între Piaţa Maria, unde a început Revoluţia din 1989, şi catedrală. Oamenii au purtat candele şi steaguri fără stema României la mijloc, purtate la Revoluţia din 1989, scandând lozincile din decembrie 1989: "Libertate", "Timişoara" şi "Azi în Timişoara, mâine-n toată ţara".

Tot la Catedrala Mitropolitană, de la aceeaşi oră, Corul Operei Române a susţinut un microrecital in memoriam, iar apoi Klaus Iohannis a asistat la prima parte a Concertului de Gală de colinde susţinut de Corul Naţional Madrigal, preşedintele ales părăsind Opera în jurul orei 20.00.

Liliana Iedu, corespondenti@mediafax.ro

Citește și: