Departamentul Social - Mediafax
3936 vizualizări 26 sep 2018

Ioan Ficior a fost trimis în judecată în 18 august 2014, de Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie, pentru săvârşirea de infracţiuni contra umanităţii, în dosarul având ca obiect sesizarea formulată de Institutul de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER). Ioan Ficior a fost acuzat că, în perioada 1958-1963, când a condus Colonia de muncă Periprava, a introdus şi coordonat un regim de detenţie represiv, abuziv, inuman şi discreţionar împotriva deţinuţilor politici.

Potrivit anchetatorilor, din documentele studiate a reieşit faptul că în perioadă în care la conducerea Coloniei de la Periprava s-a aflat Ioan Ficior au decedat 103 deţinuţi, toţi făcând parte din colectivitatea contrarevoluţionarilor.

Conform actului de sesizare a instanţei, în perioada 1 august 1958 - 1 noiembrie 1963, în calitate de locţiitor şi comandant al Coloniei de muncă de la Periprava, Ioan Ficior a săvârşit acţiuni şi inacţiuni sistematice care au avut ca rezultat persecutarea colectivităţii reprezentată de deţinuţii politici încarceraţi la Periprava, prin privarea de drepturi fundamentale ale omului sau prin restrângerea gravă a exercitării acestor drepturi, pe motive de ordin politic, respectiv prin supunere la condiţii de existenţă sau tratament de natură să ducă la distrugerea fizică a acestora.

Anchetatorii au mai stabilit că deţinuţii de la Periprava erau supuşi unui tratament inuman, caracterizat printr-o izolare completă de familii şi de orice alte persoane, de lumea externă în general, condiţii de cazare mizerabile, frig insuportabil din barăci, sancţiuni fizice pentru abateri minore, hrană deficitară. Deţinuţii erau în permanenţă înfometaţi şi însetaţi, aveau dureri pe care nu le puteau ameliora din cauza lipsei medicamentelor şi, nu în ultimul rând, erau supuşi unor condiţiile de muncă inumane.

Mărturii din lagărul de exterminare: „Dacă protestai, te omorau"

Gândul, în parteneriat cu Institutul pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, a prezentat în premieră, în 2013, profilul complet lui Ion Ficior, al doilea torţionar comunist identificat de autorităţi, după Alexandru Vişinescu.

Fostul deţinut politic Radu Ioan a povestit pentru Gândul din cei trei ani petrecuţi la Periprava, sub ”bastonul de cauciuc" al lui Ion Ficior, ”un om crud", căruia toţi subordonaţii se străduiau să-i intre în graţii prin pedepse şi metode care mai de care mai barbare: ”Te ţineau doi criminali de-ăştia, îţi puneau o pânză pe fund, udă, şi apoi cu un baston de cauciuc începeau să-ţi dea şi le numărau. Şi când dădeau tu aveai impresia că fesele ţi-au crăpat! Urlai! Că n-aveai încotro, fără să vrei. Apoi iar te băteau, încă o dată", îşi aminteşte fostul deţinut politic, acum în vârstă de 87 de ani, apoi îşi duce mâna la ochi, de parcă ar vrea să-şi alunge din minte imaginile chinuitoare. De plâns, n-a plâns niciodată.

”Odată, un plutonier s-a repezit la mine ca un tigru şi din câţiva pumni m-a dat jos. Nu ştiu, nu-mi dau seama cum mi-au sărit lacrimile, din şocul ăla poate", a mai mărturisit Radu Ioan pentru Gândul. În lagărul comunist de la Periprava condiţiile erau greu de îndurat: muncă până la epuizare, bătăi, foamete şi boli, până într-atât încât moartea părea atunci o soluţie pentru toate torturile la care era supus. Nici acum nu ştie ce l-a scăpat din faţa glonţului atunci când a îndrăznit să-l provoace pe unul dintre paznici. Poate doar simpla revoltă care părea atunci curată nebunie. ”Ce mai aştepţi? Împuşcă-mă, bă!”, i-am zis. El ce-o fi crezut, că oi fi nebun, şi m-a lăsat în pace". Râde cu amărăciune. ”Să nu mai spună cineva că n-a fost Holocaust în comunism. Poate că cel german, o fi fost cum o fi fost, dar pe ăsta eu l-am trăit", încheie Radu Ioan, unul dintre puţinii supravieţuitori ai torturilor de la Periprava, povestea spusă chiar în ziua în care torţionarul Ion Ficior a fost condamnat definitiv la 20 de ani de închisoare cu executare.

 

Citește și: