Mădălina CHIŢU
Clarice DINU
5933 vizualizări 9 ian 2012

Raportul Curţii de Conturi, publicat în urmă cu câteva zile, a scos la iveală mai multe nereguli ale sistemului sanitar. Potrivit datelor publicate pe site-ul Curţii de Conturi, anul trecut s-au prescris medicamente în valoate de 900.000 de euro unor persoane decedate, în perioada 2006-2010 s-a cumpărat aparatură medicală de milioane de euro care însă nu a fost folosită şi s-au cheltuit mai mulţi bani decât era necesar pentru tratamentul bolnavilor înscrişi în Programele de Sănătate.

Ministrul Sănătăţii Ritli Ladislau a declarat, la Interviurile Gândul, că sistemul informatic pare să fie o soluţie palpabilă pentru neregulile semnalate de Curtea de Conturi. "Şi eu m-am confruntat cu o situaţie absolut hilară. Eram directorul Direcţiei de Sănătate Publică a judeţului Bihor şi mă uitam la ce făceau spitalele aflate în subordinea mea. La un moment dat am văzut că unul a achiziţionat scutece pentru 27 de ani. Un astfel de lucru reprezintă o eroare nemaipomenită de management. Astfel de lucruri reprezintă cea mai mare eroare şi risipă. Pe zi ce trece un aparat se devalorizează. Peste cinci ani, un aparat cumpărat astăzi nu mai are sens să se monteze. Acest lucru nu se va mai întâmpla odată cu intrarea în viguare a noii legi a sănătăţii. Nici cel mai bogat sistem nu îşi permite să ţină un echipament fără să îl folosească. Acesta reprezintă un exemplu dramatic a ceea ce se întâmplă astăzi în România. Cred că managementul nu este interesat", a declarat ministrul.

Întrebat despre cum comentează faptul că statul decontează tratamente pentru persoane decedate, ministrul Sănătăţii ne-a mai spus că noua lege va ajuta la economisiri de 25% din banii cheltuiţi de sistemul sanitar. "Pentru a preveni astfel de greşeli avem nevoie de sistemul informaţional. Specialiştii de la CNAS spun că dacă acest sistem funcţionează, în orice moment se poate vedea ce s-a cheltuit, pentru cine s-a cheltuit, cine a decontat. Prin introducerea acestui sistem, consider că 25% din suma risipită se poate economisi. Este imposibil să filtrezi milioane de oameni care sunt asiguraţi, fără un sistem informaţional. Sunt şi cazuri în care medicul de familie nu ştie că pacientul a murit şi vine familia care ştie că acesta beneficiază de nu ştiu ce tratament scump. Sunt multe anomalii în sistem actual. Şi acest lucru a fost unul dintre motive pentru care am căutat o formulă mai bună", a conchis şeful Ministerului Sănătăţii.

gândul vă prezintă mai jos câteva dintre neregulile semnalate în raportul pe 2010 al Curţii de Conturi înregistrate atât la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, cât şi la Ministerul Sănătăţii:

● Curtea de Conturi a constat în urma auditului la Casa Naţională de Asigurări de Sănătate, că, în 2010, s-au decontat medicamente în valoare de 900.000 de euro pentru persoane decedate.

● În intervalul 2006-2010, Ministerul Sănătăţii a alocat suma de aproximativ 4 milioane de euro pentru achiziţionarea aparaturii medicale şi a altor dotări independente, care până în prezent nu au fost folosite. Aparatura achiziţionată era destinată unui nu32 de unităţi sanitare, dispozitive finanţate de la bugetul de stat şi din venituri proprii ale Ministerului Sănătăţii. Raportul Curţii de Conturi a precizat că unul dintre exemple este Spitalul Marie Curie din Capitală, unde s-a aciziţionat aparatură în valoare de aproximativ 1. 650. 000 de euro. Aceşti bani au fost daţi în cadrul proiectului "Inima Copiilor pentru Marie Curie", al cărui obiectiv îl constituie înfiinţarea unei secţii cu două compartimente: cardiochirurgie pediatrică şi neurochirurgie pediatrică. Un alt exemplu îl constituie Spitalul Clinic de urgenţă "Bagdasar Arsenie" din Bucureşti unde s-a achiziţionat aparatură medicală care depăşeşte suma de 900.000 de euro. Este vorba de instalaţie de climatizare şi tratare specială a aerului pentru săli de operaţie (1 bucată) în valoare de aproape o sută de mii de euro (492.000 de lei), sistem de sterilizare cu plasmă STERAD NX (2 buc) în valoare de peste 400.000 de euro, sistem de sterilizare cu plasma STERAD 100S (4 bucăţi) în valoare de peste 400.000 de euro. Ministerul Sănătăţii a mai achiziţionat în perioada 2007-2008, la Spitalul Judeţean de Urgenţă Giurgiu aparatură medicală şi instalaţii în valoare totală de peste 90.000 de euro: un aparat pentru explorări funcţionale împreună cu elementele componente ale acestuia în valoare totală de 20.000 de euro, un electroencefalograf în valoare de peste 13.700 euro şi două instalaţii de tratare specială a aerului pentru blocul operator, în valoare totală de peste 57.000 de euro.

● Curtea de Conturi a găsit nereguli şi în ceea ce priveşte fondurile alocate pentru achiziţia de medicamente în cadrul Programelor Naţionate de Oncologie, Diabet zaharat, de Supleere a Funcţiei Renale la bolnavii cu Insuficienţă Renală Cronică şi de Diagnostic şi Tratament pentru Boli Rare şi Sepsis Sever. Potrivit raportului, în cadrul Programului Naţional de Oncologie, costul mediu/bolnav tratat/an realizat la nivel naţional a fost de 10.748,38 lei, cu 32,48% mai mare decât nivelul maxim de 8.113,46 lei, stabilit şi aprobat prin Ordinul nr.264/407/2010. De asemenea, în cadrul Programului Naţional de Diabet, costul mediu/bolnav tratat cu insulină/an realizat la nivel naţional a fost de 1.518,98 lei, cu 32%, mai mare decât nivelul maxim de 1.150 lei, stabilit şi aprobat prin Ordinul nr. 264/407/2010. Costul mediu/bolnav tratat cu ADO/an realizat la nivel naţional a fost de 414,15 lei, cu 41,6%, mai mare decât nivelul aprobat de 292,37 lei, iar costul mediu/bolnav tratat cu ADO + insulină/an realizat la nivel naţional a fost de 2.290,37 lei, cu 91%, mai mare decât nivelul aprobat de 1.195,16 lei.

● Eliberarea medicamentelor în cadrul Programului Naţional de Oncologie prin farmaciile cu circuit deschis, şi nu prin farmacii cu circuit închis a generat
efectuarea de cheltuieli neeconomicoase în sumă de peste 150.000 de euro, întrucât preţurile la medicamentele din farmacia cu circuit închis din cadrul spitalului erau cu mult mai mici decât preţurile aceloraşi medicamente eliberate prin farmaciile cu circuit deschis, cum este cazul Spitalul Clinic Judeţean Mureş.

Citește și: