Biro ATTILA
59242 vizualizări 7 iul 2014

În motivarea sentinţei din dosarul Zambaccian, judecătorii Curţii Supreme au analizat şi situaţia vilei de lux din strada Christan Tell numarul 15 din Bucureşti. Despre această vilă presa a relatat că este unul din cele patru imobile pe care le deţine în fapt Adrian Năstase. Fostul premier şi familia sa au negat în permanenţă că sunt proprietarii pe casa din Christian Tell dar acum judecătorii de la Curtea Supremă arată că probele din dosarul de corupţie demonstreză opusul că Năstase a fost "beneficiarul real" al lucrărilor la vila menţionată mai sus.

Povestea vilei şi a mătuşii Tamara

Potrivit documentelor din dosar la data de 1.11.1999, Cernăşov Tamara, celebra "mătuşă Tamara" a familiei Năstase a instituit-o legatară universală pe inculpata Năstase Daniela, lăsându-i toate bunurile mobile şi imobile ce se vor fi aflat în proprietatea sa la data decesului. Asta însemna că Dana Năstase a devenit moştenitoarea tuturor bunurilor mătuşii. În 1991 mătuşa Tamara avea 91 de ani şi era nedeplasabilă, dar notarul a constat că era în deplinătatea facultăţilor psihice.

La 93 de ani mătuşa Tamara a familiei Năstase se ocupa după cum rezultă din documente de afaceri imobiliare extrem de profitabile. "Din înscrisurile aflate la dosar rezultă că la data de 10.09.2001 numita Cernăşov Tamara a cumpărat imobilul din strada (…)cu suma de 8 miliarde lei vechi ( 293.309 euro la cursul BNR 1 EURO=27.275 ROL). După numai patru luni de la data încheierii contactului prin care a devenit proprietara imobilului din strada (...), la data de 29 ianuarie 2002, numita Cernăşov Tamara a înstrăinat acelaşi imobil către numitul Paul Opriş cu suma de 9,5 miliarde lei vechi (342.071 euro la cursul BNR 1 EURO=27.772 ROL).", se arată în motivarea instanţei. Cu alte cuvinte mătuşa Tamara care işi antamase deja moştenirea Danei Năstase făcea de una singură tranzacţii imobiliare reuşin în câteva luni să câştige aproape 50.000 euro.

Despre acest aspect instanţa notează astfel:

►Din cele expuse până în prezent rezultă caracterul cel puţin atipic al tranzacţiei privitoare la imobilul sus-arătat, fiind vorba despre o speculaţie imobiliară din partea unei persoane în vârstă de 93 de ani care, în ciuda vârstei şi a faptului că nu se putea deplasa, era interesată de obţinerea de profit din tranzacţii imobiliare efectuate într-un interval scurt de timp.

►În privinţa cumpărătorului, nu există date relevante pentru situaţia sa materială la data efectuării tranzacţiei, însă din examinarea actelor notariale întocmite post-mortem rezultă că Paul Opriş deţinea acţiuni la mai multe societăţi comerciale, fără ca acestea să reprezinte neapărat o sursă certă de venituri, în condiţiile în care nu rezultă dacă ele erau profitabile şi în ce măsură, ţinând seama şi de participaţia numitului Paul Opriş la capitalul fiecărei societăţi în parte. Nu rezultă că acesta avea la dispoziţie mari sume de bani, iar în privinţa investiţiilor imobiliare, tranzacţia din strada (...) se deosebeşte de celelalte două nu doar prin amploare, ci mai ales prin epoca în care s-au desfăşurat (2002, faţă de 1994-1996).

(Sursa: Motivarea completului de cinci a Curţii Supreme)

Vila din strada Christian Tell care în acte ar fi ajuns la Paul Opriş are 600 metri pătraţi teren şi o construcţie formată din subsol, parter, etaj, mansardă, terasă şi garaj. Despre acest imobil însă familia Năstase a negat cu vehemenţă că i-ar aparţine.

Dosarul Zambaccian spune însă cu totul altceva. Judecătorii lasă să înţeleagă că familia Năstase era proprietara de fapt a imobilului şi că acest fapt se doveşte cu următoarele aspecte:

O serie de lucrări la imobil au fost realizate de compania Vertcon controlată de Irina Jianu lucrările reprezentând o parte din mita de 500.000 euro ce a ajuns la Năstase pentru ca Jianu să fie meţinută la Inspectoratul de Stat în Construcţii;

Materialele de contrucţie şi alte bunuri aduse din China şi plătite de soţii Năstase prin consulul Ioan Păun au ajuns în casa din Christian Tell nr. 15. "Trierea obiectelor era coordonată de inculpata Năstase, care stabilea la care dintre cele trei imobile urmau a fi duse obiectele şi puse în operă; sortarea se concretiza în însemnarea cu carioca făcută pe fiecare ambalaj a simbolului corespunzător imobilului de destinaţie: Z (pentru (…)), CT (pentru Cristian (...)) şi C (pentru Cornu).", se arată în motivarea instanţei

Adrian Năstase şi Dana Năstase au supervizat personal lucrările de renovare ale vilei.

Martorii din dosar: Năstase era perceput ca beneficiar

Judecătorii au audiat câteva zeci de martori în acest dosar. O parte din ei fiind muncitorii, arhitecţii, constructorii, contabilii, şoferii care au avut legătură cu vila de lux din Christian Tell. Marea majoritate au declarat că i-au văzut pe soţii Năstase acolo că se ocupau personal de contrucţie. Iată un singur pasaj relevant din zecile de testimoniale inventariate de judecători:

►În fine, martorul Urducea Ion, angajat al Serviciului de Protecţie şi Pază, care a asigurat serviciile de transport ale familiei Năstase în perioada 1997-2005, a arătat că a transportat-o pe inculpata Năstase de 2-3 ori la depozitul Remat din Chitila, iar la solicitarea acesteia s-a deplasat cu maistrul Chirilă de 4-5 ori la acelaşi depozit, de unde a încărcat  mai multe materiale de construcţii (obiecte sanitare) pe care   le-a transportat în garajul imobilului din strada (…) şi saci cu piatră albă sau colorată pe care i-a transportat la imobilul familiei Năstase din localitatea Cornu.

►În legătură cu imobilul din strada (...), martorul a arătat că a transportat-o acolo de mai multe ori pe inculpata Năstase Daniela.

►inculpaţii Năstase Adrian şi Năstase Daniela au fost văzuţi de mai multe ori la imobilul din strada (...), iar prin conduita manifestată la faţa locului au fost percepuţi ca adevăraţi beneficiari ai lucrărilor efectuate.

►În acest sens, inculpaţii au fost văzuţi dând indicaţii cu privire la diferite soluţii tehnice sau chiar arhitectonice care trebuiau adoptate ori cu privire la destinaţia unor încăperi, solicitând chiar un grafic de lucrări.

►Pe de altă parte, lucrările din str.C.(...) nu s-au rezumat la consolidarea sau renovarea imobilului, ci au inclus şi dotarea cu elemente de mobilier.

►De asemenea, în subsolul imobilului se afla un atelier de recondiţionat mobilier.

►Astfel, martora Jora Magdalena, arhitect aflat în relaţii de prietenie cu familia Năstase, a recunoscut că a acordat consultanţă pentru imobilele din str. (…) şi C.(...), atât în legătură cu amenajările exterioare, cât şi la cele interioare.

Sursa: Motivarea instanţei în dosarul Zambaccian

In plus judecătorii au constat că, deşi apărea în acte ca şi proprietar, Paul Opriş nu a fost văzut niciodată în vila din Christian Tell în timp ce soţii Năstase se ocupau de renovări. "Deşi potrivit contractului de vânzare-cumpărare numitul Paul Opriş a devenit proprietar al acestui imobil, el nu a avut nici un contact cu societatea care a efectuat lucrările, nu a discutat cu persoana care a întocmit proiectul tehnic pentru aceste lucrări, nu a fost văzut niciodată la imobil în perioada executării acestora, nu a semnat nici un înscris în legătură cu aceste lucrări (contract, situaţii de lucrări), nu a făcut nicio plată în nume propriu pentru lucrările executate (cu excepţia sumei de 146.337.800 ROL achitată post-factum (în anul 2005) prin transfer bancar, urmare a discuţiei purtate la Bacău între reprezentanţii S.C.Conimpuls S.A. şi martora Anastasescu)", se mai spune în motivarea instanţei

În final, instanţa reţine că toate elementele de mai sus şi alte zeci de documnte şi mărturii duc la concluzia că "beneficiarii reali ai lucrărilor " au fost soţii Năstase. Iată ce reţin judecătorii în motivarea condamnării:

„Prin urmare, implicarea inculpatei Jianu în lucrările din strada (...) (...), coroborată cu valoarea foloaselor necuvenite prestate şi cu împrejurarea că nu l-a cunoscut pe Paul Opriş, demonstrează că beneficiarul real al acestor lucrări a fost inculpatul Năstase Adrian.

Concluzionând, toate cele trei aspecte analizate anterior (folosirea la lucrări a unor bunuri provenite din China şi plătite de familia Năstase; implicarea inculpaţilor Năstase şi a apropiaţilor acestora în desfăşurarea  lucrărilor; implicarea inculpatei Jianu şi suportarea de către aceasta a unei părţi din cheltuieli, restul rămânând neachitate) reprezintă suficiente argumente care demonstrează că nu Paul Opriş, ciinculpaţii Năstase au fost beneficiarii reali ai acestor lucrări .

Simplul fapt că există un act autentic de vânzare-cumpărare, ca şi împrejurarea că după moartea lui Paul Opriş imobilul a intrat în masa succesorală şi a fost stăpânit de către moştenitorii acestuia, nu sunt suficiente pentru a proba adevărata stare de fapt.

În realitate, din perspectiva legii penale atât actul autentic, cât şi împrejurarea (reală sau nu) a posedării imobilului de către alte persoane decât inculpaţii Năstase creează doar o prezumţie relativă (aparenţă) în legătură cu beneficiarul lucrărilor de renovare.

În acest context, nu este de neglijat interesul propriu al moştenitorilor defunctului Paul Opriş de a susţine că imobilul a aparţinut cu adevărat acestuia, chiar dacă situaţia de fapt este alta, câtă vreme o asemenea conduită le-a adus un avantaj patrimonial  (întrucât, în condiţiile decesului susnumitului şi a declanşării cercetărilor penale în legătură cu acest imobil, de conivenţă sau nu cu inculpaţii Năstase, au înţeles să profite de situaţia „de jure” creată de existenţa actului autentic şi de lipsa de interes a acestora de a o contesta, dată fiind situaţia în care cei din urmă se aflau).

Or, aşa cum s-a arătat, probatoriul cauzei a răsturnat această prezumţie, demonstrând că starea de fapt nu s-a suprapus peste starea de drept, iar beneficiarii reali ai foloaselor necuvenite au fost inculpaţii Năstase, iar nu Paul Opriş.

În ce priveşte persoana care a asigurat aceste foloase, ca şi scopul pentru care ele au fost date, considerentele expuse anterior îşi găsesc deplină aplicabilitate şi în situaţia imobilului din strada (...) (...), astfel încât ele nu vor fi reluate  ( a se vedea pct.II.1.1.d)”.

Năstase şi practicile de tip mafiot

Curtea Supremă a publicat vineri, 4 iulie, motivarea sentinţei completului de cinci judecători conduşi de Ionuţ Matei în dosarul Zambaccian, în care Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare. Judecătorii au notat că Năstase a vrut să obstrucţioneze aflarea adevărului şi că a acţionat "în cel mai pur stil mafiot". Judecătorii mai spun şi că Năstase a încercat să se victimizeze şi să acrediteze ideea falsă că a fost condamnat în urma unui proces politic. De asemenea, completul Curţii Supreme notează că fostul premier a fost condamnat pentru luare de mită şi şantaj, dovedite dincolo de orice dubiu.

Pe 6 ianuarie Adrian Năstase a fost condamnat la 4 ani de închisoare în dosarul Zambaccian. Fostul premier a fost condamnat pentru infracţiunile de şantaj şi luare de mită.

Completul de judecătă a fost condus de judecătorul Ionuţ Matei, vicepreşedintele al Curţii Supreme. Din complet au făcut parte judecătoarele: Ioana Bogdan, Angela Dragne,  Luminiţa Livia Zglimbea şi Cristina Rotaru.

Dosarul a fost anchetat la DNA de procurorii Moraru – Iorga Mihaela şi Vartic Marius Cătălin, anchetele fiind coordonate de către Mariana Aleandru iar rechizitoriul - avizat de procurorul Doru Ţuluş.

Dosarul Zambaccian, pe scurt

Procurorii DNA susţin că, în perioada 2002 - 2004, în calitate de premier - cu atribuţii de coordonare a activităţii membrilor Guvernului, de numire a conducătorilor organelor de specialitate din subordinea Guvernului şi a altor persoane ce îndeplinesc funcţii publice, cu atribuţii de control în ce priveşte activitatea miniştrilor şi atribuţii de control asupra autorităţilor şi instituţiilor publice centrale şi locale prin Aparatul de lucru al primului ministru -, Adrian Năstase ar fi primit, în mod direct şi prin intermediul Danielei Năstase, foloase necuvenite în valoare de aproximativ 630.000 de euro la cursul de schimb 2002/2004.

Aceste foloase constau în contravaloarea unor bunuri importate din China şi cheltuielile aferente acestor importuri, precum şi contravalorea unor lucrări efectuate la imobilele lui Năstase din localitatea Cornu şi din Bucureşti.

 

Citește și: