Adriana Stanca
519 vizualizări 20 iun 2014

Invitat în platoul emisiunii Gândul LIVE, ministrul Culturii Kelemen Hunor a comentat pe marginea situaţiei în care se află Muzeul Naţional al Literaturii Române (MNLR) din Bucureşti. Acesta a precizat că în urma discuţiilor purtate cu Ioan Cristescu, directorul MNRL, şi cu Sorin Oprescu, primarul general al Capitalei, a fost găsită o soluţie temporară pentru rezolvarea problemei.

„Am găsit în acest moment o soluţie la Casa Scânteii, la Coresi (Compania Naţională a Imprimeriilor Coresi, n. red). Aceasta era oferta noastră pentru arhivă, pentru patrimoniu, că trebuie mutat muzeul şi atunci trebuie păstrat în siguranţă patrimoniul”, a explicat ministrul.  „Ştiu că există cel puţin o soluţie pe termen mediu, pe termen lung, fosta clădire a Bibliotecii Naţionale, pe lângă Banca Naţională, care este în proprietatea Camerei de Comerţ din Bucureşti şi care am înţeles că ar fi disponibilă de a găsi o soluţie pentru Muzeul Literaturii Române. Sigur, tot vorbim de chirie, fiindcă altfel nu se poate, însă e vorba despre o chirie mult mai mică”, a adăugat Hunor.

Ministrul Culturii a precizat că a fost luată în considerare şi mutarea Muzeului Literaturii în incinta Parlamentului, însă ideea s-a dovedit a fi nu tocmai fiabilă.

„Ne-am gândit şi la soluţia de a muta în clădirea Parlamentului, dar eu cred că ar fi o greşeală, fiindcă eu ştiu ce înseamnă ca Muzeul Naţional de Artă Contemporană să fie lipit de Parlament... Cum vin vizitatorii şi cât de greu e să-l pui un circuitul cultural şi turistic. Dacă este în clădirea Parlamentului este şi mai greu, de aceea eu nu cred că asta ar fi o soluţie”, a afirmat el. „Soluţia ar trebui să fie undeva în centrul Bucureştiului, într-o clădire adecvată”, a continuat acesta.

Hunor: "În şase ani de zile puteai să găseşti o soluţie, nu trebuia să aştepţi"

Pe de altă parte, Kelemen Hunor s-a arătat revoltat de faptul că Primăria Generală a Capitalei, în subordinea căreia se află MNLR, nu a găsit o soluţie pentru această situaţie, deşi problema era cunoscută de mai mult timp.

„Primăria Generală ştia de acum şase ani de asta, de ce se va întâmpla, când a fost retrocedată clădirea foştilor proprietari. În şase ani de zile puteai să găseşti o soluţie, nu trebuia să aştepţi până în ultima clipă. Eu cred că din acest punct de vedere lucrurile sunt foarte clare: responsabilitatea este a celor care finanţează şi a celor care administrează muzeul”, a comentat ministrul Culturii.

„Legile sunt foarte simple: cinci ani de zile nu putea fi afectată destinaţia clădirii şi era stabilită chiria prin lege, prin Hotărâre de Guvern. Apoi urma o negociere cu proprietarii. Cine a negociat, cum a negociat, cum a plătit, cum n-a plătit, cum au ajuns în această situaţie să nu plătească, să nu fie votată nicio iniţiativă în acest sens în Consiliul General unde, totuşi, sunt reprezentanţi ai Bucureştenilor, nu sunt oameni aduşi de pe Lună, nu-mi dau seama... Dar este o situaţie foarte tristă, este o situaţie foarte specială”, a spus acesta.

Totodată, în ceea ce priveşte suma de un milion de euro care ar fi trebuit plătită, Kelemn Hunor a precizat că Ministerul pe care îl conduce nu ar fi putut achita această sumă.

„Noi nu putem plăti acel milion de euro pentru că Muzeul Literaturii nu este în subordinea Ministerului Culturii. Nu e vorba de bani, că, până la urmă, dacă cauţi,  găseşti bani pentru aşa ceva. Dar nu am putea plăti nici dacă am avea în buget pentru că este o instituţie aflată în subordinea Primăriei Generale”, a mai spus ministrul în cele din urmă.

Muzeul Literaturii Române din Bucureşti este în pericol iminent de a fi evacuat forţat, împreună cu întreaga sa arhivă de peste 300.000 de manuscrise, obiecte de patrimoniu şi cărţi vechi (unele mai vechi de 500 de ani), evaluate la peste 1 miliard de euro, dar a căror valoare istorică şi culturală este inestimabilă. Printre ele, manuscrise de Marcel Proust, Thomas Mann, Paul Valéry, Giovanni Papini, Giuseppe Ungaretti şi Mihai Eminescu, în numele căruia a fost creat acest muzeu, relatează Mediafax.

Pe 30 mai, proiectul de suplimentare a bugetului Muzeului Naţional al Literaturii Române cu 2,55 milioane de lei, pentru eliberarea sediului instituţiei, care a fost retrocedat, a fost respins de Consiliul General al Municipiului Bucureşti (CGMB).

MNLR i-a fost repartizat actualul sediu, din bulevardul Dacia, numărul 12, în anul 1967. Pregătirile prealabile funcţionării ca instituţie muzeală au durat până în anul 1971, când, de facto, a devenit sediu al instituţiei, cu program de vizitare.

 

Citește și: