372 vizualizări 19 sep 2018

CCR discută, miercuri, sesizarea lui Klaus Iohannis asupra modificării Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor, susţinând că aleşii au dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publică centrală ceea ce încalcă Legea fundamentală.

Pe 26 iulie, preşedintele Klaus Iohannis a sesizat Curtea Constituţională a României (CCR) referitor la modificarea şi adoptarea în Parlament a Legii privind Statutul deputaţilor şi senatorilor.

„Prin instituirea în legea criticată a posibilităţii deputaţilor şi a senatorilor de a pretinde ori de a primi foloase nemateriale, direct sau indirect, pentru sine sau pentru altul, prin intermedierea „în orice mod” a relaţiilor dintre cetăţeni şi autorităţi, respectiv dintre aleşi locali şi autorităţi centrale sau dintre investitori şi autorităţi locale sunt încălcate dispoziţiile art. 1 alin. (3) şi alin. (5) din Constituţie, restrângându-se cadrul de integritate aplicabil deputaţilor şi senatorilor şi eliminându-se un standard de integritate, aspect ce are un efect direct asupra încrederii cetăţenilor în membrii Parlamentului României şi în autoritatea legiuitoare”, se arată în textul sesizării depusă de Iohannis la Curtea Constuţională, potrivit Administraţiei Prezidenţiale.

Iohannis argumentează că în modificările actului normativ nu reiese că este dezincriminată posibilitatea acceptării unor sume de bani sau alte foloase de către parlamentari în intermedierea relaţiei cu cetăţenii.

„Acelaşi lucru este valabil şi pentru faptul că acceptarea promisiunii de bani sau alte foloase, în forma incriminată de art. 291 din Codul penal ce reglementează traficul de influenţă, nu se regăseşte în cuprinsul dispoziţiilor din legea supusă controlului de constituţionalitate. Astfel, prin omiterea ipotezei în care un deputat sau senator acceptă promisiunea de bani sau alte foloase în intermedierea relaţiei dintre cetăţeni şi autorităţile publice centrale şi locale este dezincriminată implicit această modalitate de comitere a infracţiunii de trafic de influenţă, în condiţiile enumerate de legea penală”, completează şeful statului.

De asemenea, preşedintele Iohannis precizează că sintagma „să intermedieze în orice mod” este una lipsită de claritate, precizie şi previzibilitate, contrar exigenţelor prevăzute în art. 1 alin. (5) din Constituţie şi că încalcă o decizie a CCR din anul 2014, care a statuat că „una dintre cerinţele principiului respectării legilor vizează calitatea actelor normative”.

Prevederea din Legea criticată de şeful statului încalcă şi o decizie din 2013, în care Curtea a constatat că, „în principiu, orice act normativ trebuie să îndeplinească anumite condiţii calitative, printre acestea numărându-se previzibilitatea, ceea ce presupune că acesta trebuie să fie suficient de clar şi precis pentru a putea fi aplicat; astfel, formularea cu o precizie suficientă a actului normativ permite persoanelor interesate - care pot apela, la nevoie, la sfatul unui specialist - să prevadă într-o măsură rezonabilă, în circumstanţele speţei, consecinţele care pot rezulta dintr-un act determinat”.

Sursa citată mai precizează că „prin raportare la suprapunerea cu definiţia dată traficului de influenţă şi prin dezincriminarea implicită a acestei infracţiuni pentru deputaţi şi senatori în situaţia în care aceştia obţin un folos nematerial sau în situaţia în care acceptă promisiunea de bani ori alte foloase, este instituit un privilegiu pentru această categorie în raport cu ceilalţi cetăţeni ce pot fi subiect activ al infracţiunii de trafic de influenţă prevăzută de dispoziţiile art. 291 din Codul penal”.

La data de 4 iulie, plenul reunit al Parlamentului a adoptat, în sesiune extraordinară, un proiect de lege care modifică Statutul deputaţilor şi senatorilor, în sensul că aleşii vor avea dreptul legal de a intermedia relaţia dintre cetăţeni şi potenţiali investitori cu administraţia publice şi locale.

Singura interdicţie introdusă, printr-un amendament la iniţiativa care modifică Legea nr.96/2006 privind Statutul deputaţilor şi al senatorilor, este că aleşii nu au dreptul să pretindă bani sau alte foloase materiale pentru a reprezenta cetăţenii în relaţia cu reprezentanţii administraţiei locale şi centrale.

Actul normativ adoptat prevede şi faptul că aleşii se pot adresa personal, verbal sau în scris, autorităţilor locale şi centrale pentru transmite sau informa asupra cetăţenilor.

Pe 10 iulie, proiectul a fost trimis spre promulgare Preşedintelui României.

Citește și: