64 vizualizări 27 iun 2011

Fostul secretar al MAI Laurenţiu Mironescu a fost chemat la DNA pentru a da o nouă declaraţie în dosarul privind gruparea din Portul Constanţa, avocatul său reclamând că procurorii nu au admis cererile privind suplimente de declaraţie sau de declasificare a unor documente.

Fostul secretar al MAI Laurenţiu Mironescu, eliberat recent din arest de Completul de cinci judecători al instanţei supreme, s-a prezentat la DNA, luni dimineaţă, însoţit de avocatul său.

El a fost citat de anchetatori pentru a da o nouă declaraţie în dosarul grupării din Portul Constanţa.

La ieşirea din sediul DNA, Mironescu a declarat că a fost chemat pentru a se îndeplini "o procedură formală" fără a preciza despre ce este vorba.

Avocatul Bogdan Cimbru, cel care l-a însoţit pe Mironescu la audiere, a susţinut că procurorul de caz are o "poziţie duplicitară" în sensul că, deşi în perioada în care Mironescu era arestat ar fi oferit asigurări că va admite toate probele pe care le va propune apărarea acestuia, acum, după eliberarea din arest, ar refuza să facă acest lucru.

Avocatul a menţionat că Mironescu a făcut de mai multe ori cerere să facă suplimente de declaraţie şi să fie declasificate unele documente ce ar putea constitui eventuale probe în apărarea sa, solicitări respinse de anchetatori.

Laurenţiu Mironescu, Liviu Bratu şi Adrian Pătraşcu, eliberati în urma deciziei de marţi a ICCJ, au părăsit arestul în noaptea de miercuri spre joi.

Completul de cinci judecători a admis recursurile făcute de ei împotriva deciziei prin care Secţia penală a instanţei supreme a prelungit cu 30 de zile măsura arestului preventiv în cazul lor.

"Gruparea Mironescu" se ocupa cu "captura statului", noţiune care exprimă forma cea mai înaltă a corupţiei, respectiv corupţia generalizată, pentru care este nevoie de mulţi oameni, persoane bine plasate şi influente, susţin anchetatorii.

"Grupul infracţional organizat" care s-ar fi constituit, potrivit procurorilor DNA, în vama Constanţa, prejudicia bugetul de stat cu sume între 50.000 şi două milioane de euro la fiecare transport.

"Sumele de bani erau cerute cu o frecvenţă zilnică, în cuantum cuprins între o mie şi 7.000 de dolari pentru fiecare transport. În această modalitate, bugetul de stat a fost prejudiciat, în unele situaţii, cu sume cuprinse între 232.186,12 lei şi 8.280.932 lei pentru fiecare transport de marfă introdus ilegal", potrivit Direcţiei Naţionale Anticorupţie.

Catalin Lupasteanu, catalin.lupasteanu@mediafax.ro

Citește și: