Andrei Luca POPESCU Alina Matis
10113 vizualizări 8 iul 2014

Curtea Constituţională a decis, cu unanimitate de voturi, că dispoziţiile legii 82/2012 privind reţinerea datelor generate sau prelucrate de furnizorii de reţele publice de comunicaţii electronice şi de furnizorii de servicii de comunicaţii electronice destinate publicului, precum şi pentru modificarea şi completarea legii 506/2004 privind prelucrarea datelor cu caracter personal şi protecţia vieţii private în sectorul comunicaţiilor electronice sunt neconstituţionale.

Legea "Big Brother" se referă la obligaţia operatorilor telecom de a reţine timp de 6 luni date despre comunicaţiile telefonice sau electronice ale abonaţilor, pe care trebuie să le pună la dispoziţia organelor de cercetare penală, cu încuviinţarea unui judecător. Aceste date nu privesc conţinutul comunicaţiilor, ci sunt doar date tehnice care stabilesc identităţile celor care comunică, timpii în care are loc comunicaţia, locaţia, etc.

Judecătorii CCR s-au pronunţat pe această lege, după ce un magistrat de la o judecătorie s-a sesizat din oficiu, în cadrul unui proces. Unul dintre motivele pentru care legea a picat la CCR este că nu respectă articolele 7 şi 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene, au precizat pentru gândul surse din Curtea Constituţională.

Articolul 7 se referă la "respectarea vieţii private şi de familie" şi statuează că "orice persoană are dreptul la respectarea vieţii private şi de familie, a domiciliului şi a secretului comunicaţiilor".

Articolul 8 se referă la "protecţia datelor cu caracter personal" şi stabileşte că "orice persoană are dreptul la protecţia datelor cu caracter personal care o privesc", că "asemenea date trebuie tratate în mod corect, în scopurile precizate şi pe baza consimţământului persoanei interesate sau în temeiul unui alt motiv legitim prevăzut de lege. Orice persoană are dreptul de acces la datele colectate care o privesc, precum şi dreptul de a obţine rectificarea acestora" şi că "respectarea acestor norme se supune controlului unei autorităţi independente".

CJUE a decis deja că Directiva Big Brother nu respectă jurisprudenţa UE

Curtea Europeană de Justiţie a decis, în aprilie 2014, că Directiva 24/2006 privind reţinerea datelor din comunicaţiile electronice (pe telefon sau pe internet) nu respectă legislaţia europeană.

Principala concluzie a Curţii de Justiţie a Uniunii Europene (răspunzând unor sesizări făcute de Austria şi Irlanda) a fost că Directiva privind Reţinerea Datelor presupune o imixtiune „amplă şi deosebit de îngrijorătoare” în drepturile fundamentale la protejarea vieţii private şi la confidenţialitatea datelor cu caracter personal, „fără ca această imixtiune să se limiteze la ceea ce este strict necesar”.

Printre problemele identificate de Curte sunt enumerate: posibilitatea stabilirii identităţii unei persoane cu care abonatul sau utilizatorul comunică şi mijloacele de comunicare; identificarea momentului şi locului comunicării, precum şi a frecvenţei ei între un utilizator sau abonat şi o altă persoană. „Luate împreună, aceste date pot oferi informaţii foarte exacte despre viaţa personală a persoanelor ale căror date sunt stocate, cum ar fi obiceiurile de zi cu zi, locurile permanente sau temoporare de rezidenţă (...), activităţile desfăşurate, interacţiunile sociale şi mediile frecventate”.

Curtea de Justiţie a concluzionat că, impunând stocarea datelor din telecom şi permiţând statelor membre să acceseze aceste date, Directiva încalcă mai multe drepturi fundamentale ale omului.

Cuvântul-cheie în acest conflict este  „proporţionalitatea (între scop şi mijlloace)”, care se referă la raportul dintre nevoia de a putea folosi date de identificare din telecom pentru anchete europene precum cele de terorism sau alte dosare foarte serioase, pe de-o parte, şi felul în care sunt stocate şi folosite aceste date, pe de altă parte, astfel încât să respecte şi drepturile abonaţilor.

Cu alte cuvinte, Curtea a recunoscut principiul stocării datelor şi legitimitatea lui pentru asigurarea securităţii cetăţenilor europeni, dar a decis că mijloacele prin care ea a fost implementată sunt abuzive şi ilegale şi că e nevoie de măsuri concrete pentru a o rescrie astfel încât să fie eliminate problemele.

Citește și: