Andreea OFIŢERU
Elvira Gheorghita
10981 vizualizări 2 iun 2015

Proiectul de lege a fost realizat  de un grup de parlamentari care au început să lucreze în iulie 2014, după cum gândul a scris aici. Varianta finală a propunerii a ajuns la decidenţii din sistemul de Educaţie  la sfârşitul lunii mai  2015 şi urmează să fie pusă în dezbatere publică.

Prin proiect sunt propuse mai multe modificări, unele dintre ele fiind o revenire la sistemul existent cu mai mulţi ani ani în urmă. Este vorba, printre altele, de revenirea grupei pregătitoare la grădiniţă, dar şi evaluarea la finalul clasei a VIII-a la mai multe materii, cu unele probe susţinute în timpul anului şcolar.

DESCARCĂ DE AICI NOUA PROPUNERE DE LEGE A EDUCAŢIEI

Proiectul de lege prevede că sistemul naţional de învăţământ preuniversitar cuprinde: educaţia timpurie (0-6 ani), formată din nivelul antepreşcolar (0-3 ani) şi învăţământul preşcolar (3-6 ani), ce include grupa mică, grupa mijlocie şi grupa mare pregătitoare; învăţământul primar, cu clasele I-IV; învăţământul secundar, cu învăţământul secundar inferior sau gimnazial (clasele V-VIII) şi învăţământul secundar superior sau liceal (clasele IX-XII), ce include filierele teoretică, vocaţională şi tehnologică; învăţământul profesional, cu anii I şi II. Urmează învăţământul terţiar non-universitar, care cuprinde învăţământul postliceal, cu durata între unu şi doi ani.

Învăţământul liceal vocaţional şi tehnologic, învăţământul profesional şi învăţământul postliceal se va organiza pentru specializări şi calificări stabilite de Ministerul Educaţiei, în conformitate cu Registrul Naţional al Calificărilor.

Calificative în gimnaziu pentru anumite materii şi trei probe în plus la Evaluarea Naţională 

Proiectul prevede că rezultatele evaluării elevilor se exprimă, după caz, prin calificative, în învăţământul primar, respectiv prin note de la 1 la 10, în învăţământul secundar şi în învăţământul terţiar non-universitar sau prin punctaje, în mod similar testelor internaţionale.

În învăţământul secundar se acordă calificative la disciplinele educaţie fizică şi sport, religie, muzică şi desen. Prin excepţie, aceste discipline vor fi notate, după caz, cu note de la 1 la 10, în cadrul învăţământului vocaţional.

La finalul clasei a VIII-a, în baza unei metodologii elaborate de Ministerul Educaţiei, se realizează o evaluare naţională obligatorie a tuturor elevilor. Rezultatele evaluării se exprimă printr-un punctaj, similar testelor internaţionale, au scris iniţiatorii proiectului de modificare a Legii educaţiei.

La Evaluarea Naţională vor fi probe scrise la limba şi literatura română şi la limba maternă, precum şi o probă scrisă transdisciplinară la matematică şi ştiinţe. La acestea se adaugă o probă orală la o limbă străină, o probă practică de utilizare a calculatorului şi o probă orală transdisciplinară de evaluare a competenţelor civice şi sociale, toate trei susţinute în timpul anului şcolar. Rezultatele testelor de la Evaluarea Naţională se înscriu în portofoliul educaţional al elevului.

Examen de admitere la liceele cu număr de candidaţi mai mare decât locurile oferite

Proiectul prevede că pentru admiterea în învăţământul liceal este necesară promovarea evaluării de la finalul clasei a VIII-a. Admiterea la liceu sau la şcoala profesională se realizează prin concurs, în baza fişelor de opţiuni individuale depuse de candidaţi la înscriere. Fişa cuprinde opţiuni din oferta educaţională naţională exprimate în ordinea preferinţelor, conform acestei variante de proiect.

În document se mai arată că, în cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, este mai mare decât numărul locurilor oferite, liceul organizează, pentru acel profil, o probă de admitere.

Admiterea la acel profil se face luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 20%, media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 30% şi nota obţinută la proba de admitere, cu o pondere de 50%, conform proiectului.

În cazul în care, la un liceu, numărul candidaţilor la un profil, potrivit primei opţiuni, nu depăşeşte numărul locurilor, admiterea la acel profil se realizează luând în calcul portofoliul educaţional, cu o pondere de 40% şi media probelor scrise ale evaluării naţionale de la finalul gimnaziului, cu o pondere de 60%, se mai arată în documentul citat.

În această variantă de proiect de modificare a Legii educaţiei este prevăzut că admiterea la şcolile profesionale se face prin concurs, în baza portofoliului educaţional.

Procedura de admitere are două etape: în prima etapă se organizează admiterea potrivit primei opţiuni, la profilurile liceale cu probă de admitere şi la şcolile profesionale; în a doua etapă se organizează admiterea prin repartiţie computerizată la liceele şi şcolile profesionale cu locuri libere. În cazul profilurilor vocaţionale, sunt obligatorii şi eliminatorii una sau mai multe probe de aptitudini.

Proiectul mai prevede că metodologia-cadru de organizare şi desfăşurare a admiterii la liceu şi şcoala profesională este elaborată de Ministerul Educaţiei şi este dată publicităţii, pentru fiecare generaţie, cel târziu la începutul clasei a VII-a.

Liceele au obligaţia să anunţe public conţinutul probei de admitere şi al probelor de aptitudini, procedurile de organizare ale acestora, precum şi modul de utilizare a portofoliului educaţional, până cel târziu la începutul clasei a VII-a, conform documentului citat.

De asemenea, admiterea în liceele şi şcolile profesionale particulare şi confesionale se realizează pe baza metodologiilor cadru specifice şi a regulamentelor proprii.

În prezent, admiterea în liceu se face prin repartizare computerizată, după ce elevii susţin, la finalul clasei a VIII-a, testele scrise de la Evaluarea Naţională, la limba romană, matematică şi limba maternă. Media de admitere în liceu se calculează ca medie ponderată între media de la Evaluarea Naţională (75 la sută) şi media notelor din gimnaziu (25 la sută). Pentru admiterea în liceu nu este necesară o medie minimă.

Repartizarea computerizată în licee are loc în trei etape. În prima etapă de admitere se pot înscrie candidaţii din seria curentă, precum şi cei din seriile anterioare care nu împlinesc 18 ani până la data începerii cursurilor anului şcolar 2014-2015. În a doua etapă se pot înscrie candidaţii care nu au participat la prima repartizare şi cei care au rămas nerepartizaţi. În etapa a treia se înscriu elevii care nu au participat la nicio repartizare, care nu au fost repartizaţi în etapele anterioare, care nu s-au înscris în perioada prevăzută de metodologie sau care şi-au încheiat situaţia şcolară mai târziu.

Probele orale de la examenul de bacalaureat, susţinute în cursul anului şcolar

Absolvenţii învăţământului liceal primesc diploma de absolvire şi foaia matricolă, care atestă finalizarea studiilor liceale şi care conferă dreptul de acces în învăţământul postliceal, precum şi dreptul de susţinere a examenului de bacalaureat. Cei care promovează examenul de bacalaureat dobândesc diplomă care le dă dreptul de acces în învăţământul superior.

La examenul de bacalaureat vor fi susţinute: proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba română; proba de evaluare a competenţelor lingvistice de comunicare orală în limba maternă, pentru elevii care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale; proba de evaluare a competenţei lingvistice la una sau două limbi de circulaţie internaţională studiate pe parcursul învăţământului liceal. Rezultatul evaluării la aceste probe se exprimă prin nivelul de competenţă corespunzător Cadrului European Comun de Referinţă pentru Limbi. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere internaţională pentru certificarea competenţelor lingvistice în limbi străine, au dreptul la recunoaşterea şi echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Şi la proba de evaluare a competenţelor digitale, susţinută pentru diploma de bacalaureat, rezultatele evaluării se exprimă prin nivelul de competenţă, în raport cu standardele europene recunoscute în domeniu. Elevii care promovează, pe parcursul învăţământului preuniversitar, examene cu recunoaştere europeană pentru certificarea competenţelor digitale, au dreptul la recunoaşterea şi la echivalarea rezultatelor obţinute la aceste examene, la cerere şi conform unei metodologii aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Potrivit proiectului, toate cele patru probe se organizează şi se desfăşoară la nivelul unităţii de învăţământ, în timpul anului şcolar, în faţa unei comisii prezidate de directorul unităţii de învăţământ şi numite prin decizie a inspectorului şcolar general, în condiţiile stabilite prin metodologie specifică. În prezent, probele sunt susţinute după finalizarea cursurilor la clasa a XII-a.

Iniţiatorii proiectului mai propun ca probele scrise de la examenul de bacalaureat să se susţină după încheierea cursurilor, în faţa unei comisii stabilite de către inspectoratul şcolar. Probe scrise vor fi susţinute la: Limba şi literatura română - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările; Limba şi literatura maternă - probă comună pentru elevii de la toate filierele, profilurile şi specializările, care au urmat studiile liceale într-o limbă a minorităţilor naţionale. Alte două probe scrise vor fi diferenţiate, astfel: pentru profilul real din filiera teoretică, respectiv profilul militar din filiera vocaţională - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie şi informatică; pentru profilul umanist din filiera teoretică, respectiv profilele pedagogic, teologic, artistic şi sportiv din filiera vocaţională - istorie şi o probă la alegerea candidatului dintre geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie şi pedagogie; pentru filiera tehnologică - matematică şi o probă la alegerea candidatului dintre fizică, chimie, biologie, informatică pentru profilurile tehnic şi resurse naturale şi protecţia mediului, respectiv din geografie, economie, sociologie, filozofie, psihologie pentru profilul servicii.

Contract educaţional încheiat de unităţile de învăţământ cu părinţii

Potrivit proiectului iniţiat de un grup de parlamentari, unităţile de învăţământ încheie cu părinţii, în momentul înscrierii antepreşcolarilor, respectiv a preşcolarilor sau a elevilor, în Registrul Matricol Unic, un contract educaţional, în care sunt înscrise drepturile şi obligaţiile reciproce ale părţilor. Contractul educaţional-tip va fi elaborat cu consultarea structurilor asociative naţionale ale părinţilor şi aprobat prin ordin al ministrului Educaţiei, fiind particularizat la nivelul fiecărei unităţi de învăţământ, prin decizia Consiliului de administraţie.

Nerespectarea prevederilor contractului educaţional-tip de către unitatea de învăţământ va fi sancţionată de inspectoratul şcolar, în conformitate cu prevederile metodologiei aprobate prin ordin al ministrului Educaţiei.

Părintele sau tutorele legal este obligat să ia măsuri pentru şcolarizarea elevului, pe perioada învăţământului obligatoriu. Nerespectarea acestei prevederi, din culpa părintelui sau a tutorelui legal, va reprezenta contravenţie şi se va sancţiona cu amendă între 100 şi 1.000 de lei sau cu muncă în folosul comunităţii, prestată de părinte sau de tutorele legal. În mod similar se va proceda şi în situaţia distrugerilor materiale din patrimoniul şcolii, se mai arată în proiect.

În acest caz, aplicarea contravenţiei se va face de către primărie, la sesizarea Consiliului de administraţie al unităţii de învăţământ. Banii astfel obţinuţi vor fi utilizaţi exclusiv în folosul unităţii de învăţământ respective.

Proiectul mai prevede că unităţile de învăţământ pot primi donaţii din ţară şi din străinătate, în conformitate cu legea, dacă servesc politicii educaţionale a sistemului naţional de învăţământ şi dacă nu sunt contrare intereselor statului român şi legislaţiei în vigoare.

De câte ori s-a schimbat legea educaţiei după 1989

După Revoluţie, legea educaţiei a fost schimbată de 61 de ori. Până la prima lege a Educaţiei de după Revoluţie, cea din 1995, învăţământul românesc a fost reglementat prin hotărâri de guvern şi ordine de ministru. Prima lege a educaţiei de după Revoluţie este cea din 1995, lege care a   a fost modificată  de 61 de ori. Dintre acestea cele mai importante au fost: introducerea examenului de capacitate în 1999, elaborarea unui nou Curriculum Naţional (clasele I-IX), introducerea de manuale alternative pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, înlocuirea trimestrelor cu semestrele; introducerea repartizării computerizate în vederea admiterii în învăţământul liceal şi profesional (2001), extinderea învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase, reorganizarea examenului naţional de Capacitate, prin susţinerea acestuia într-o singură sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste naţionale; revizuit curriculumul pentru ciclul primar şi gimnazial, repartizare computerizată pentru cadrele didactice participante la concursul de titluarizare, eliminarea Testelor Naţionale şi introducerea Tezelor cu subiect unic, modificarea, în 2009, a Bacalaureatului în forma după care funcţionează şi acum: trei probe de competenţe şi trei probe scrise.

În 2011, Daniel Funeriu a dat o nouă lege, ale cărei principale prevederi erau: introducerea evaluărilor periodice şi includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învăţământului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, obligativitatea ca învăţătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic.  Legea lui Funeriu a fost modificată de 3 ori prin ordonanţe de urgenţă.

Citește și: