Gandul.info
Andrei Luca POPESCU
22888 vizualizări 27 ian 2015

Demisia intempestivă a lui George Maior din fruntea Serviciului Român de Informaţii (SRI) vine la capătul unei perioade de o tensiune fără precedent, afişată în spaţiul public, între serviciile de informaţii şi dorinţa lor de a avea acoperite prin lege o serie de proceduri care să le sprijine munca operativă şi instituţiile civile care se ocupă cu protejarea libertăţilor cetăţeneşti şi cu garantarea respectării Constituţiei. De asemenea, o mare parte a societăţii civile s-a opus acestor modificări legislative, în timp ce câteva ONG-uri apropiate de MAI şi sindicate fără legătură cu domeniul (sindicatul Spiru Haret din Educaţie, condus de Marius Nistor sau Federaţia Patronatelor din Turism, condus de Dan Matei Agathon) au sprijinit SRI în pledoariile sale publice. Gândul vă prezintă succesiunea evenimentelor care au culminat cu demisia lui George Maior de la şefia SRI.

Pachetul de legi supranumit Big Brother, care a devenit mărul discordiei în acest scandal, este format din trei legi.

Big Brother original: reţinerea datelor personale pică

1. Prima lege Big Brother – legea 82/2012, a intrat în vigoare în 2012 şi prevedea obligaţia operatorilor de telefonie şi internet să reţină pe o perioadă de 6 luni datele de identificare ale utlizatorilor. Era vorba despre date tehnice, care să permită localizarea în timp şi spaţiu a comunicatorilor, fără să implice conţinutul comunicaţiilor respective. Această lege a fost adoptată bazându-se pe Directiva europeană 24 din 2006, care introducea aceste prevederi. Curtea Europeană de Justiţie a decis însă, în aprilie 2014, că această Directivă este ilegală, nerespectând prevederile europene privind viaţa privată şi confidenţialitatea datelor personale. Fiecare stat membru UE urma să pună în aplicare această decizie.

Prin urmare, în iulie 2014, Curtea Constituţională a României (CCR) a declarat neconstituţională prima lege Big Brother, invocând printre principalele motive că legea nu respectă articolele 7 şi 8 din Carta Drepturilor Fundamentale a Uniunii Europene - respectarea vieţii private şi de familie, respectiv protecţia datelor cu caracter personal. Judecătorii CCR s-au pronunţat pe această lege, la doi ani după intrarea sa în vigoare, după ce un magistrat de la o judecătorie s-a sesizat din oficiu, în cadrul unui proces, au explicat atunci surse din CCR pentru gândul.

Scandalul cartelelor prepay. Maior atacă: „Se minte rudimentar”

2. A doua lovitură pentru SRI a venit câteva luni mai târziu, tot de la CCR. În aprilie 2014, Guvernul modifică prin ordonanţă un act mai vechi - ordonanţa de Guvern din 2011, privind comunicaţiile electronice –, iar Parlamentul adoptă această decizie, prin lege, în iulie 2014. Era vorba despre introducerea obligaţiei furnizorilor de telefonie mobilă de a solicita datele personale ale clienţilor de cartele telefonice prepay, precum şi de obligaţia furnizorilor de internet în reţele wifi publice de a solicita şi stoca datele personale ale utilizatorilor.

Intenţia acestor modificări legislative apăruse cu un an în urmă, în iulie 2013, când deputaţii PSD Sebastian Ghiţă şi Georgian Pop anunţaseră că vor să susţină un astfel de proiect legislativ, agreat de SRI şi serviciile secrete. Cei doi parlamentari fac parte din Comisia parlamentară de Control al SRI, Pop fiind şeful ei.

O săptămână mai târziu, pe 9 iulie 2014, Avocatul Poporului, instituţie condusă de Victor Ciorbea, atacă la CCR această lege, ca urmare a sesizărilor venite dinspre societatea civilă, dar şi a preşedintelui Traian Băsescu sau a deputatei PDL Raluca Turcan. Victor Ciorbea considera, înainte ca CCR să se pronunţe, că legea respectivă încalcă mai multe drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi că nu oferă suficiente garanţii că prevederile ei nu vor genera abuzuri.

Pe 16 septembrie 2014, CCR desfiinţează legea, considerând-o neconstituţională şi cu prevederi imprecise şi imprevizibile. Judecătorii au considerat că legea „nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date”.

Cu câteva zile înainte de decizia CCR, George Maior avusese o ieşire neobişnuită, în cadrul unui interviu acordat TVR, nominalizându-l direct pe judecătorul CCR Daniel Morar, fostul şef al DNA: „Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (...) nu pot privi lucrurile şi din această perspectivă”.

Maior vorbeşte despre o „vulnerabilitate” a siguranţei naţionale a României, creată prin prima decizie a CCR, din vară, şi nu îşi pune speranţe ca situaţia să fie rezolvată de politic, în contextul campaniei electorale pentru prezidenţiale.

„Aşteptăm o nouă lege. Aşa cum a spus şi Curtea, în 45 de zile ar trebui să fie elaborată, dar mă întreb retoric dacă pe un fundal oricum destul de intens deja de campanie electorală, Parlamentul va aborda probleme de securitate naţională. Deci, hai să fim serioşi, nu o va face. Vom intra probabil în 2015 fără această lege. Poate Guvernul s-ar gândi la nivelul unei ordonanţe de urgenţă, dar mă îndoiesc şi de acest lucru, să regleze, cel puţin pe aceste domenii, ale securităţii naţionale, această chestiune, fapt care ne obligă la folosirea altor mijloace mult mai costisitoare şi cu o eficienţă mai scăzută pentru a ne îndeplini misiunea importantă pentru securitatea naţională”, spunea George Maior la TVR.

Pe 20 septembrie, SRI are prima reacţie oficială la decizia CCR, printr-un comunicat de presă în care arată că cele două decizii ale CCR afectează serios activitatea SRI. Serviciul acuză chiar CCR că „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale”. Comunicatul SRI mai arată că aceste activităţi sunt reglementate în alte ţări „cu tradiţie democratică” şi că în România ele sunt „suspendate”. Aceeaşi poziţie a SRI a împărtăşit-o şi şefa DIICOT Alina Bica (actualmente trimisă în judecată pentru abuz în serviciu şi aflată în arest preventiv): temerile privind legea cartelelor prepay sunt „neîntemeiate”. Ulterior deciziei CCR, corului de susţinători s-a alăturat şi Ministerul Afacerilor Interne.

Anterior, în luna iulie, după prima lovitură venită din partea CCR şi după adoptarea legii cartelelor prepay, directorul SRI avusese o primă reacţie dură, într-un interviu acordat EvZ: „Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare”.

Big Brother 2. SRI se apără, atacul la Charlie Hebdo îi umflă aripile

3. În 19 decembrie 2014, Parlamentul adoptă legea securităţii cibernetice a României, propunere legislativă iniţiată tot de Guvern, care devine cunoscută drept legea Big Brother 2. Prin această lege, concepută cu sprijinul SRI, toate firmele care deţin „infrastructuri cibernetice” (de la calculatoare la reţele) sunt obligate să şi le securizeze pe banii lor, prin firme autorizate de SRI. Cel mai controversat aspect al acestei legi: SRI şi celelalte servicii secrete, inclusiv MAI şi MapN, primeau acces aproape nerestricţionat la infrastructurile cibernetice private, fiind nevoie doar de o „solicitare motivată”. Legea nu specifică faptul că accesul este condiţionat de un mandat aprobat de un judecător, aşa cum se întâmplă în cazul oricărei percheziţii, interceptări sau acces la un sistem informatic privat.

Patru zile mai târziu, după reacţii dure în presă şi din partea societăţii civile, pe 23 decembrie, PNL atacă această lege la CCR.

Între timp, pe 7 ianuarie 2015 are loc atacul terorist din Paris, de la redacţia săptămânalului satiric Charlie Hebdo, urmat de o luare de ostatici într-un magazin evreiesc din capitala Franţei. În contextul impactului deosebit care s-a creat în rândul autorităţilor din întreaga lume, dar şi al efectului emoţional din public, în România sunt repuse imediat pe tapet legile desfiinţate până acum de CCR.

Pe 9 ianuarie, două zile după atacurile de la Paris, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, reuneşte Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, structuri din care fac parte şi SRI şi restul serviciilor secrete. Se ia decizia că legea privind reţinerea datelor şi cea privind cartelele prepay sunt instrumente absolut necesare şi că trebuie urgent promovate soluţii legislative care să le repună în vigoare.

La întâlnire, directorul SRI George Maior a arătat că noile ameninţări teroriste sunt de natură să pună în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

Pe 21 ianuarie, CCR desfiinţează legea securităţii cibernetice, fiind a treia oară când SRI s-a trezit cu prevederi legale care îi foloseau ca instrumente de lucru operativ, picate din cauza nerespectării Constituţiei.

„Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, au arătat judecătorii CCR. Printre multe alte carenţe, ei au subliniat şi că cel mai controversat articol din lege (numărul 17) nu oferă „garanţii legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării”.

Cu câteva zile înainte de această decizie, pe 18 ianuarie, SRI a avut o reacţie oficială, printr-un comunicat de presă, în care arată că cei care critică legea securităţii cibernetice nu ar fi înţeles-o bine: accesul la infrastructurile cibernetice s-ar face doar cu mandat de la judecător, deşi acest lucru nu este menţionat nicăieri în lege. Lipsa acestei garanţii împotriva abuzurilor este pusă de SRI pe seama dorinţei de a evita redundanţa legislativă – obligaţia mandatului de la judecător fiind prevăzutăde Codul de Procedură Penală sau de legea siguranţei naţionale.

SRI publică chiar o schemă rudimentară a modului în care s-ar desfăşura o operaţiune în baza legii securităţii cibernetice, în care atacatorii sunt reprezentaţi în chip de Zorro.

Reacţia virulentă a lui George Maior, doctor în drepturile omului: „La momentul în care se va întâmpla o catastrofă, voi şti spre cine să arăt cu degetul”

Sâmbătă, la câteva zile după decizia CCR, George Maior apare într-un interviu la B1 TV, în emisiunea directorului EvZ, Dan Andronic, unde are mai multe ieşiri fără precedent la adresa criticilor legilor Big Brother, precum şi la adresa Curţii Constituţionale. Maior vorbeşte din nou despre crearea unui „vid legislativ” şi despre faptul că România este afectată de ameninţări. El îi califică pe comentatorii care s-au opus acestor legi drept „patetici”, recunoaşte în premieră existenţa ofiţerilor SRI acoperiţi în presă şi acuză indirect CCR că, în cazul unei „catastrofe”, ei vor fi răspunzători pentru faptul că au desfiinţat aceste legi. Pentru a-şi sprijini afirmaţiile, George Maior îşi invocă doctoratul în domeniul drepturilor omului.

„Motivaţiile subiective ale unora sau altora, inclusiv la nivelul unor comentatori patetici lipsiţi de viziune sau de inteligenţă în acest domeniu şi care, din păcate, vorbesc contrar intereselor cetăţenilor, chiar legate de drepturile omului. Dar nu mă prea interesează. Mă interesează aspectul raţional juridic legat de aceste legi. Noi considerăm că ele sunt concordante cu exigenţele Convenţiei Europene ale Drepturilor Omului unde sunt, de asemenea, expert. Şi doctoratul meu este luat în acest domeniu, într-o perioadă în care nu se discuta despre această convenţie. Şi vă garantez că toate aceste lucruri legate de drepturi şi libertăţi au fost luate serios în vedere de către juriştii SRI. În orice caz, vreau să avertizez foarte serios că există o răspundere morală undeva în stat în legătură cu securitatea naţională a cetăţenilor României. Nu a statului, nu mai vorbesc de stat. La momentul în care se va întâmpla o catastrofă, voi şti spre cine să arăt cu degetul. Nu mă încălzeşte deloc acest lucru, dar e datoria mea să spun că cineva se joacă cu lucruri foarte mari, pe care fie nu le înţelege, fie dintr-o rea credinţă le abordează în acest fel. Este un aspect trist de constatat. În rest, v-am spus: nu comentez deciziile CCR, ne vom adapta la ele. Vom face tot ce ne stă în putinţă”, a declarat George Maior în interviul televizat.

De asemenea, pentru prima dată, George Maior răspunde afirmativ şi tranşant eternei întrebări legate de existenţa ofiţerilor acoperiţi în presă, care a luat proporţii cel mai recent în urma scandalului provocat de fostul jurnalist Robert Turcescu, care a susţinut că a lucrat acoperit pentru serviciul secret al Armatei.

„În presă sunt ofiţeri acoperiţi ai SRI, ca şi în alte state democratice europene. (...) Misiunea lor este să aducă informaţii de securitate naţională pentru stat”, a spus George Maior.

Preşedintele CCR: „Poate vrea să arate cu degetul spre teroriştii care vor fi făcut atacul”

Judecătorul Augustin Zegrean, preşedintele CCR, a acuzat SRI că judecătorii au fost supuşi la presiuni publice din partea SRI şi a altor instituţii ale statului, cu privire la deciziile luate pe legile supranumite Big Brother. „Există presiuni ale instituţiilor statului, nu vreau să intru în contradicţie cu ele. Da, este şi SRI, a existat un comunicat foarte dur la adresa Curţii, când a fost vorba de prima lege Big Brother, unde ni se spunea că am creat un vid legislativ de o gravitate excepţională. Dar vidul acesta exista, dacă e să vorbim de vid, pentru că legea pe care am declarat-o neconstituţională nici nu exista ca lege (ea nu intrase în vigoare -n. r)”, a declarat preşedintele CCR Augustin Zegrean, într-o conferinţă de presă.

Ni se atrage atenţia că vom da socoteală dacă, Doamne fereşte, se întâmplă ceva, noi vom fi traşi la răspundere”, a mai spus judecătorul Augustin Zegrean.

Luni, pe 26 ianuarie, după interviul virulent al lui George Maior, în care ameninţa că va şti pe cine să arate cu degetul în cazul unei catastrofe, făcând referire la CCR, Augustin Zegrean a avut o nouă replică: „Poate vrea să arate cu degetul spre teroriştii care vor fi făcut atacul”.

Ultimele clipe ale lui Maior la şefia SRI

În dimineaţa zilei de marţi, 27 ianuarie, George Maior ia parte la prezentarea bilanţului de activitate a Departamentului de Informaţii şi Protecţie Internă (DIPI) din MAI (fostul „doi şi-un sfert”), la invitaţia vicepremierului Gabriel Oprea, ministrul de Interne.

Sursa foto: MAI

În jurul orei 13.00, Preşedinţia a anunţat că George Maior şi-a depus demisia, iar preşedintele Klaus Iohannis i-a acceptat-o.

În locul său, este numit interimar generalul Florian Codlea, prim-adjunctul lui George Maior.

Citește și: