456 vizualizări 10 ian 2019

Analiştii nu se arată îngrijoraţi de evoluţia cursului valutar leu-euro, în condiţiile în care leu s-a depreciat în ultimele două zile, atingând minimele istorice.

„În ultimele zile, leul s-a depreciat mai puţin faţă de euro decât dolarul american de euro, iar în acest moment devalorizarea RON nu este ieşită din comun”, a spus Ovidiu Dumitrescu, directorul general adjunct al Tradeville, pentru Mediafax.

Cursul valutar leu-euro a atins, joi, un nou minim istoric: 4,6764 lei, o creştere de 0,09% faţă de miercuri, arată datele publicate de Banca Naţională a României (BNR). Cursul de schimb pentru euro a ajuns la cel mai redus nivel istoric miercuri, 4,6722 lei, o creştere de 0,11% faţă de ziua precedentă şi când a depăşit pentru prima dată nivelul de 4,67 lei.

„Fundamental, nu s-a schimbat nimic din perspectiva deficitelor gemene. Dimpotrivă, deficitul de cont curent a depăşit aşteptările pentru anul 2018. Nu sunt argumente pentru reversarea tendinţei de lărgire a deficitului comercial, având în vedere că o consolidare fiscală pare puţin probabilă în viitorul apropiat. În ultimii doi ani, presiunile de depreciere cauzate de poziţia exernă au fost acomodate de către banca centrală prin majorări ale ratelor de dobândă şi/sau intervenţii pe piaţa valutară, într-un dozaj relativ echilibrat, având în vedere constrângerile ce ţin de atingerea obiectivului de inflaţie raportat la costurile asociate de competitivitate. Interferenţa politicii fiscale în mecanismul de transmisie a politicii monetare limitează flexibilitatea băncii centrale în efortul de a asigura compromisul optim între nivelul ratelor de dobânda şi cursul de schimb”, a explicat, pentru Mediafax, Ciprian Dascălu, economistul şef al ING Bank.

Rata anuală a inflaţiei a crescut accelerat între ianuarie 2017 şi mijlocul acestui an - de la 0,1% în ianuarie 2017 a ajuns la 5,4% în mai şi iunie 2018, dar ulterior a scăzut. Rata inflaţiei din noiembrie, cele mai recente date publicate de Institutul Naţional de Statistică (INS), a fost de 3,43%.

Rolul principal al BNR îl reprezintă stabilitatea preţurilor, iar ţinta de inflaţie a instituţiei de la finele fiecărui an este de 2,5%, plus/minus 1%.

Pe fondul creşterii inflaţiei, BNR a majorat anul trecut de trei ori rata dobânzii de politică monetară: de la 1,75%, cât era din mai 2015, la 2% de la 9 ianuarie, la 2,25% de la 8 februarie, la 2,5% de la 8 mai. Marţi, BNR a menţinut, în a cincea şedinţă consecutivă, dobânda monetară la acest nivel.

„Am avut, în ultima perioadă a anului trecut, o anumită stabilitate a cursului, cu variaţii de 1%, maximum, între 4,62 şi 4,67. Această stabilitate a fost ca urmare a unor indicatori fundamentali îmbunătăţiţi, cum ar fi rata inflaţiei (n.red. - de 3,43%, în noiembrie, în scădere de la 4,3% în octombrie). De asemenea, am avut o anumită stabilitate, în privinţa variaţiei dobânzilor pe pieţele interbancare, vorbim de ROBOR, inclusiv de o marjă pozitivă, comparativ cu alte zone. De la 1 ianuarie, am avut noi măsuri care au intrat în vigoare, care schimbă datele pe cele două pieţe, atât piaţa valutară, cât şi cea interbancară, cu ROBOR, pentru că cele două pieţe sunt strâns corelate. Vedem variaţii pe ambele pieţe acum - se caută noi niveluri de echilibre, în funcţie de cererea şi oferta existente în piaţă, în noul context dat. În aceste condiţii de maximă incertitudine, rolul Băncii Naţionale este de a încerca să atenueze eventualele mişcări excesive care pot apărea pe cele două pieţe. Aceasta este funcţia Băncii Naţionale”, a explicat, joi, pentru Mediafax, Dan Suciu, purtătorul de cuvânt al BNR.

Indicii ROBOR se află pe o tendinţă de scădere de la finele anului trecut, cel la 3 luni fiind stabilit joi la 2,88%, cel mai redus nivel din ultimele şapte luni.

La finele anului trecut, prin OUG nr. 114/2018, Executivul a introdus mai multe modificări legislative şi fiscale, inclusiv taxa pe activele financiare ale băncilor, care este, de la începutul acestui an, de 0,1-0,5% pentru media trimestrială a ROBOR la 3 luni şi la 6 luni de 2-4%.

 

Citește și: