Gandul.info
Cristian ANDREI
21722 vizualizări 15 mai 2015

Liviu Dragnea a fost condamnat la un an de închisoare cu suspendare în dosarul în care peste 70 de primari şi reprezentanţi ai PSD în secţiile de votare sunt acuzaţi că au fraudat votul prin divulgarea secretului de vot, într-o reţea de comunicaţii prin care reprezentanţii PSD din secţiile de votare comunicau la centru cum evoluează voturile, „Da” sau „Nu” pentru demiterea lui Traian Băsescu. Procurorii DNA au cerut pedeapsă cu executare pentru vicepremierul Liviu Dragnea, pedeapsa pentru infracţiunea de care este acuzat ajungând până la 5 ani de închisoare. Decizia de astăzi a instanţei supreme nu este definitivă, ea putând fi contestată la completul de 5 judecători. 

Imediat după aflarea sentinţei, Liviu Dragnea a venit la Guvern, după care, alături de premierul Victor Ponta, a mers la partid pentru a-şi anunţa demisia din guvern.

„Mă consider nevinovat. Rămân valabile întrebările pe care mi le-am pus, cum se mai poate face campanie în condiţiile în care prezenţa la vot poate fi considerată un folos necuvenit. Este un precedent periculos pentru oricine doreşte să facă campanie”, a spus Dragnea.

La rândul său, Premierul Victor Ponta a susţinut că va discuta cu preşedintele Klaus Iohannis pentru o nouă nominalizare în funcţia de ministru al Dezvoltării. „Referitor la funcţia politică din PSD, am fost ales cu domnul Dragnea. Luni le spunem colegilor ce am făcut şi ce putem face pe viitor”, a mai spus Ponta.

”Am văzut decizia Curţii Supreme, este o decizie simbolică de condamnare din punct de vedere juridic a unei acţiuni politice, suspendarea preşedintelui Băsescu şi referendumul, practic a celor 7,4 milioane de români care au votat, şi a liderilor  domnul Dragnea are ghinionul de a fi singurul acuzat în dosar, decizia a fost luată de toţi liderii PSD, PNL şi un număr mare de parlamentari”, a fost poziţia lui Victor Ponta. 

Plecarea lui Liviu Dragnea din funcţia de număr doi în partid este momentan incertă, Dragnea afirmând că decizia aparţine Biroului Permanent Naţional. 

Victor Ponta a precizat că a făcut echipă mereu cu Liviu Dragnea şi că împreună au participat şi decis referendumul. Mai mult, Dragnea va fi prezent mâine la Craiova şi Târgu Jiu pentru a inaugura anumite proiecte ale fostului ministru al Dezvoltării. 

Liviu Dragnea şi Victor Ponta au venit împreună la sediul PSD de la Guvern. 

Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie (ICCJ) a încheiat în 22 aprilie discuţiile în dosarul privind fraude la referendumul din 2012, care se judecă de un an şi şase luni.

Instanţa a amânat de două ori, în 22 aprilie şi 6 mai, pronunţarea sentinţei, o decizie în dosar, care nu va fi definitivă, fiind aşteptată vineri. După ce completul de la ICCJ care a judecat în fond dosarul "Fraudă la referendum" va anunţa decizia, sentinţa va putea fi contestată la Completul de cinci judecători al instanţei supreme.

În octombrie 2013, 75 de persoane, în frunte cu vicepremierul Liviu Dragnea, coordonatorul campaniei electorale a USL, pentru multiple fraude electorale la acest scrutin. Principala acuzaţie a procurorilor DNA este că USL (PSD şi PNL) au utilizat un soft care să permită monitorizarea prezenţei la vot (lucru esenţial pentru ca referendumul să fie validat, fiind nevoie de o prezenţă de 60%), însă care a fost folosit şi pentru transmiterea de date privind modul în care se votează în secţiile de votare – câţi oameni au votat „Da” şi câţi „Nu”.

Alături de Dragnea, au fost trimişi în judecată membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt.

În acest dosar, prim-ministrul Victor Ponta a fost audiat ca martor, el susţinând că ştia de sistemul informatic folosit de PSD la referendum, acesta fiind similar cu cel folosit şi de alte partide, însă că nu au fost furnizate informaţii despre conţinutul votului, ci doar despre prezenţă.

În rechizitoriul prin care Liviu Dragnea a fost trimis în judecată în 2013, se arată, cu exemple, că au fost trimise 4.400 de sms-uri din partea reprezentanţilor USL din secţiile de votare, cu aceste informaţii care dezvăluiau conţinutul voturilor chiar în timpul procesului de votare.

„Scopul esenţial al acestui sistem informatic a rezidat în:
- comunicarea în fiecare oră a prezenţei la vot a cetăţenilor, lucru care permitea coordonatorilor PSD şi PNL să identifice secţiile de vot cu o prezenţă slabă la urne;
- comunicarea de mesaje, conţinând ordine sau recomandări coordonatorilor şi/sau membrilor secţiilor de votare şi altor persoane, în vederea luării de măsuri pentru creşterea artificială a numărului de votanţi în secţiile deficitare prin folosirea de mijloace interzise de lege;
- obţinerea de informaţii precise, în timpul procesului de votare (şi nu după orele 23:00 ale zilei de 29.07.2012, când votarea se închidea) despre modul cum s-a votat în secţiile de votare de pe tot cuprinsul ţării, respectiv câte voturi „Da” şi câte „Nu” au fost exprimate. De altminteri, cerinţa a fost îndeplinită, astfel că au rezultat un număr de circa 4400 de comunicări de acest tip, recepţionate în timpul desfăşurării votului”, se arată în rechizitoriul DNA.

Procurorii exemplifică în rechizitoriu zeci de sms-uri, trimise în intervalul orar 15.00-19.00, cu numărul voturilor „Da” şi „Nu”.

Ministrul Dezvoltării şi Administraţiei, Liviu Dragnea, a spus că aşteaptă cu interes decizia de vineri a instanţei, arătând că speră să fie o hotărâre pozitivă pentru el.

Întrebat ce va face cu funcţiile pe care le deţine în cazul în care decizia îi va fi nefavorabilă, Dragnea a spus că acestea "nu o să mai fie". "Ştiţi foarte bine răspunsul la întrebarea asta. Nu o să mai fie (funcţiile, n.r.). E normal. Să sperăm totuşi că nu o să fie cazul, eu sper să fie o sentinţă bună pentru mine şi pentru adevăr", a adăugat Dragnea.

Acuzarea a cerut instanţei, la ultimul termen de judecată, condamnarea lui Liviu Dragnea la o pedeapsă cu executare, fără a menţiona şi cuantumul pedepsei.

În ultimul cuvânt în faţa judecătorilor, Liviu Dragnea a spus că, în opinia sa, acuzaţiile care i-au fost aduse "pleacă de la o premisă greşită şi periculoasă pentru România".

"Nimeni nu va mai îndrăzni să cheme cetăţenii la vot, în vreme ce această prezenţă la vot reprezintă un folos pentru democraţie. Susţin nevinovăţia, am credinţă că acţiunile mele au respectat legile ţării, am adus argumente şi probe pentru a fi achitat", a afirmat Dragnea, care a precizat că speră să fie achitat.

Instanţa supremă a înregistrat în 7 octombrie 2013 dosarul "Fraudă la referendum", în care au fost trimişi în judecată Liviu Dragnea şi alte 74 de persoane, iar judecarea cauzei a început în 15 noiembrie.

Liviu Dragnea, secretar general al PSD la data faptelor, a fost trimis în judecată pentru infracţiunea de folosire a influenţei sau autorităţii de către o persoană care deţine o funcţie de conducere într-un partid, în scopul obţinerii pentru sine sau pentru altul de foloase necuvenite.

Potrivit rechizitoriului procurorilor, Liviu Dragnea, "cu ocazia organizării şi desfăşurării referendumului din 29 iulie 2012, a uzat de influenţa şi autoritatea sa în partid în scopul obţinerii unor foloase nepatrimoniale de natură electorală, necuvenite, pentru alianţa politică din care făcea parte partidul reprezentat de inculpat, şi anume îndeplinirea cvorumului de participare cu ajutorul voturilor obţinute în alte condiţii decât cele legale".

Anchetatorii susţin că Dragnea a fost susţinut în fraudarea referendumului de 74 de preşedinţi şi membri ai unor secţii de votare din localităţi din judeţele Teleorman, Vrancea, Gorj şi Olt. Aceştia au fost trimişi în judecată pentru falsificare, prin orice mijloace, a documentelor de la birourile electorale şi introducerea în urnă a unui număr suplimentar de buletine de vot decât cele votate de alegători, infracţiuni comise sub forma autoratului, complicităţii sau a instigării.

"Infracţiunile reţinute în sarcina persoanelor implicate în desfăşurarea procesului de votare - preşedinţi şi membri ai secţiilor de votare - au constat în principal în aceea că ei şi-au încălcat atribuţiile de serviciu referitoare la asigurarea unui proces corect de vot, înlesnind falsificarea listelor electorale (atât liste permanente cât şi liste suplimentare), prin adăugarea de persoane care nu au făcut cerere de vot cu urna mobilă, care nu s-au prezentat la vot sau care nu se aflau în România la data referendumului, prin contrafacerea materială a semnăturilor acestora şi introducerea în urne a unui număr de voturi corespunzător semnăturilor falsificate. În acest fel, numărul total de voturi exprimate a fost crescut artificial, prin includerea voturilor obţinute prin falsificarea semnăturilor", au scris procurorii în actul de sesizare a instanţei.

De-a lungul procesului, au fost audiaţi, în calitate de martori, premierul Victor Ponta, ministrul Apărării, Mircea Duşa, fostul ministru al Energiei Constantin Niţă, primarul Sectorului 3, Robert Negoiţă, preşedintele Consiliului Judeţean Vrancea, Marian Oprişan, şi mai mulţi coordonatori judeţeni ai PSD care s-au ocupat de campania pentru referendumul din 2012.

Citește și: