209 vizualizări 18 ian 2009

Trei lăutari români animă una din imensele hale ale Târgului Internaţional Săptămâ­na Verde - Grune Woche 2009, din Berlin, Germania. Trei perechi de tineri dansatori încing un joc săltăreţ pe un ring de dans improvizat în faţa lăutarilor. Vizitatorii veniţi din toate colţurile lumii la cea de-a 75-a ediţie a Grune Woche se adună în jurul tinerilor români să le admire portul şi dansul. Grupul vesel atrage curioşii de la brânzeturile franţuzeşti, peştele olandez şi alte sute de bunătăţi tradiţionale din peste 50 de ţări spre mierea ecologică din Vrancea, lactatele din Sibiu şi magiunul de Topoloveni.

Magiunul de Topoloveni se vinde în viteză

Vrânceanul Liviu Zota a făcut o selecţie cu cele mai bune produse apicole de pe pământurile sale ecologice: miere, faguri, polen, propolis şi diferite amestecuri. „Din 2006, ferma este în procesul de reconversie spre organic. Deşi nu am primit actele finale şi certificarea pentru că mai sunt câţiva paşi de făcut, produsele noastre sunt destul de cunoscute, şi în ţară, şi peste hotare. Mierea şi produsele apicole vor fi căutate mereu”, susţine apicultorul.

O parte atractivă a standului său sunt sculpturile în ceară de albine, de la icoane şi lumânări până la diferite figurine: ursul berlinez, flori, personaje de poveste. În aceeaşi zonă se mai află un apicultor din Harghita. Szasz Ilyes a adus câteva specialităţi, cum ar fi miezul de nucă pus la „conservare” în miere sau diverse amestecuri de polen cu miere, stafide, ulei de măsline, zeamă de lămâie, care întăresc sistemul imunitar şi previn diferite boli. Produsele sale sunt tot ecologice, iar preţurile se bat cu cele europene, în medie cuprinse între 4 şi 9 euro.

Magiunul este un alt produs care se vinde bine. Diana Sonia Stanciulov este primul producător care a făcut demersurile necesare pentru a primi protecţia europeană de brand tradiţional pentru magiunul natural de prune Topoloveni. „Spre surprinderea noastră, am vândut foarte bine. Este delicios, natural, fără conservanţi, exact cum vor europenii. Un borcan costă 3 euro”, spune Stanciulov. Ia o lingură mare din lemn, pune magiun în ea şi apoi o întoarce invers, dar deliciosul desert nu se clinteşte. „Asta e o dovadă că e adevărat”, explică producătoarea.

Războiul de ţesut, o curiozitate românească

România a ieşit în Europa şi cu ceaiuri şi suplimente alimentare, bitter, brânzeturi speciale şi vinuri. Sunt atractive pentru vestici deoarece au eticheta de produs naturist, tradiţional sau ecologic. În plus, producătorii sunt susţinuţi de câţiva meşteri populari care lucrează tot timpul. Curiozitatea standului românesc de anul acesta a fost războiul de ţesut, adus de Nicora Raveca. Pereţii standului sunt căptuşiţi cu artizanat românesc, iar războiul tronează în faţă.

„Cei mai mulţi vizitatori vor să vadă cum funcţionează. M-au şi întrebat dacă e de vânzare, însă aşa ceva este prea valoros ca să fie vândut” , spune femeia. Ioan Zinici a luat ouăle încondeiate din Bucovina să le arate şi celor mai pretenţioşi vizitatori ce înseamnă artă şi răbdare. „Fac asta de peste 20 ani şi pot spune că, oriunde am dus ouăle încondeiate, au avut foarte mare succes”, zice meşterul fără să desprindă pensula de pe coaja curată de ou de raţă. Alături, sunt expuse picturi pe ceramică, de la suveniruri la boluri şi diferite vase mai mari, însă cel mai bine să vând mărunţişurile de câţiva euro.

Piaţa europeană - avidă după produse organice

Delegaţia României la Berlin este condusă de Ministerul Agriculturii, aşa cum se întâmplă cu majoritatea ţărilor expozante. „Este prima dată când venim cu produse ecologice româneşti şi nu ne temem de concurenţă. Piaţa europeană este avidă de tot ce înseamnă organic. Suntem foarte bine cunoscuţi pentru fructele de pădure şi carnea de vânat, apoi pentru miere şi subproduse, însă încercăm să pătrundem şi la alte categorii”, a declarat, pentru Gândul, Vasile Bacila, consilierul ministrului Agriculturii. Oficialul român spune că în supermarketurile de pe piaţa autohtonă este foarte greu de pătruns cu produse organice, însă o reţea de preluare, depozitare şi desfacere ar putea creşte consumul pe acest segment. Acum, sub 1,5% din suprafaţa ţării este folosită pentru agricultura organică, deşi potenţialul românesc este imens.

„Mare parte din suprafeţele României sunt organice pentru că producătorii noştri nu au folosit pesticide, îngrăşământ chimic sau antibiotice deoarece erau prea scumpe. Agricultura tradiţională românească este una ecologică, însă practic e nevoie de patru ani pentru reconversia de la convenţional la organic şi obţinerea atestatului”, a explicat Bacila. Romania are 300.000 hectare de culturi de câmp, dintre care 20.000 sunt folosite pentru legumele organice iar 10.000 hectare pentru viticultură. Deşi legislaţia prevede un ajutor financiar aproape dublu pentru fermierii care vor să producă organic, mentalitatea îi ţine mult în urmă. Majoritatea consumatorilor nu ştie că avem produse organice autohtone şi le cumpără pe cele din import, care se vând în magazine virtuale.

Citește și: