Mădălina CHIŢU
4438 vizualizări 2 mai 2015

Introducerea cardului de sănătate are loc la capătul de trei ani în care Guvernul Ponta s-a aflat la conducerea ţării, iar Ministerul Sănătăţii a avut patru şefi: Vasile Cepoi – cel care în prezent este consilierul premierului pe probleme de sănătate, Raed Arafat, Eugen Nicolaescu şi Nicolae Bănicioiu – cel care este şi în prezent ministru. Toţi patru au avut misiunea de a reforma sistemul sanitar. Gândul a realizat o analiză în care puteţi vedea în ce măsură a fost realizat acest lucru în toată această perioadă.

”Una dintre principalele sarcini pentru Guvern va fi identificarea şi sistematizarea direcţiilor optime de acţiune pentru implementarea măsurilor de reformă în cadrul unui proces amplu de consultare, care să permită clarificarea aşteptărilor populaţiei dar şi nivelul de suport al mediului politic. Aceste direcţii de acţiune vor putea constitui suportul unor măsuri legislative strategice necesare a fi analizate şi adoptate de către puterea politică instalată după alegerile parlamentare”, se arăta în programul de guvernare înaintat de Victor Ponta în 2012, atunci când a venit la putere după demiterea lui Mihai Răzvan Ungureanu a fost demis.

Premierul promitea o nouă lege a sănătăţii, reorganizarea sistemului de sănătate – adică, clasificarea spitalelor pe nivele de competenţă, stabilirea unui cost pe act medical şi un plan naţional de paturi, implementarea unui proiect pilor cu privire la salarizarea diferenţiată a personalului din sistemul sanitar în funcţie de performanţă, reducerea costurilor cu medicamentele, promovarea medicamentelor generice pentru populaţie şi asigurarea accesului la tratamentul cu medicamente esenţiale.

De asemenea, în 2012 Ponta a mai promis înfiinţarea de noi centre de primire urgenţe în zonele cu risc crescut, înfiinţarea centrelor multifuncţionale în zonele în care şi-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, pentru creşterea accesibilităţii populaţiei la servicii medicale de specialitate şi asigurarea condiţiilor materiale şi financiare, cu sprijinul autorităţilor locale pentru înfiinţarea centrelor de permanenţă asigurând astfele continuitatea asistenţei medicale.

Mai jos, puteţi vedea ce a promis şi ce a făcut în realitate Guvernul Ponta.

● S-a promis construcţia de noi spitale, înfiinţarea de noi centre de primire urgenţe în zonele cu risc crescut, înfiinţarea centrelor multifuncţionale în zonele în care şi-au încetat activitatea spitalele considerate ineficiente, toate acestea pentru a creşte acceesul populaţiei la sănătate. Panglici s-au tot tăiat în cele 36 de luni de guvernare, dar nu la spitale noi, ci la diferite secţii sau policlinici, iar banii nu veneau neapărat de la bugetul de stat, ci şi din sponsorizări private. Un astfel de exemplu este noua Secţie de Transplant şi Pretransplant de celule stem de la Spitalul Universitar, investiţia ridicându-se la 600.000 de euro – secţia nu este deocamdată funcţională, iar banii pentru deschiderea ei au venit prin Asociaţia Dăruieşte Viaţa.

În tot acest timp, cei patru miniştri de la Sănătate au redeschis 26 de spitale din cele 69 închise de guvernul Boc. S-a promis clasificarea spitalelor pe nivele de competenţă, dar ultima clasificare a fost făcută în 2011, atunci când la putere se află guvernarea Boc, iar la şefia ministerului Sănătăţii se afla Cseke Attila.

● În tot acest timp calitatea serviciului medicial şi a condiţiile din spitalele din România nu s-au îmbunătăţit. Cazul Ioanei Caloian, bătrâna de 83 de ani care a murit, în urmă cu aproximativ două luni, la Braşov, la scurt timp după ce a fost externată de la Spitalul Tractorul, pe semnătură, a scos la iveală o nouă problemă a sistemului: medici care fac schimb de ture chiar dacă unul lucra la un spital şi altul la altă unitate sanitară, în oraşe diferite. Cazul Ioanei Caloian nu poate fi pus însă numai pe seama unei culpe medicale, în cazul în care rezultatul autopsiei va dovedi că starea de sănătate a bătrânei nu permitea externarea, ci şi pe seama unei culpe morale şi umane. Cel puţin patru oameni ar fi putut să o oprească să plece din spital sau să alerteze autorităţile: medicul care a externat-o, agentul de pază al spitalului, infirmiera care a condus-o în staţia de taxiuri din apropiere şi taximetristul care a dat-o jos în momentul în care i-a spus că vrea să ajungă la Brăila. Niciunul nu a încercat sau nu a reuşit să o convingă să o aştepte pe fiica ei care se dusese să-i aducă câteva haine. Odată ieşită pe poarta spitalului, cu siguranţă, au văzut-o şi alţi oameni. Nimeni nu a încercat să afle însă mai multe despre o femeie care mergea pe stradă îmbrăcată în pijamele şi acoperită cu o pătură.

● S-a promis realizarea unui pachet de bază de servicii medicale şi a unui pachet complementar şi suplimentar de servicii medicile – lege ce ar fi dus la creşterea numărului de asigurări private de sănătate, deoarece statul sau angajatorul ar fi suportat o parte din costul unei poliţe. Eugen Nicolăescu a fost cel care a avut această iniţiativă. Acesta le primitea românilor că nu vor mai exista cazuri în care în a zecea zi din lună nu vor mai exista bani pentru analize. ”Pachetul de bază de servicii medicale a fost făcut în limita bugetului”, spunea fostul ministru.

După plecarea lui de la minister s-a introdus un pachet minim de servicii medicale şi unul de bază, dar asigurările private au ieşit din discuţie.

● O altă promisiune făcută presupunea combaterea exodului doctorilor, prin salarizarea personalului medical în funcţie de performanţă. Eugen Nicolăescu a venit cu un proiect de lege care le-ar fi permis medicilor să câştige chiar şi până la 1.000 de euro pe lună. „Medicul nu va mai fi un funcţionar public, care să trăiască cu o leafă din grila respectivă. Drept urmare, un colectiv al ministerul Sănătăţii a lucrat la un proiect de lege privind plata după performanţă şi competitivitate. Acest proiect este în fază foarte avansată”, spune fostul ministrul al sănătăţii în urmă cu doi ani. Nicolăescu vorbea de trei posibilităţi de salarizare a medicilor. Prima presupunea ca doctorii care alegeau să lucreze cu normă întreagă la stat să nu mai poată lucra şi la privat. A doua variantă de salarizare presupunea ca medicii să lucreze cu jumătate de normă la stat, jumătate la privat. A treia variantă le oferea cadrelor medicale să îşi negocieze salariul cu managerului spitalului.

Acest proiect de lege a fost uitat la scurt timp de la plecarea lui Nicolăescu de la minister, iar precedesorul său a venit cu o nouă variantă: o lege care îi taxează pe pacienţi ca la privat în spitalele de stat. „Nu inventăm noi apa caldă. Au făcut-o şi francezii, şi nemţii. Acolo există practică privată în spitalul public după orele de program şi după gardă”, a spus ministrul Sănătăţii, la Gândul Live, susţinând că astfel se va rezolva problema de salarizare a medicilor. .Acesta le promite medicilor că salariilor lor vor creşte, doar dacă vor reuşi să îşi atragă în spitalele de stat pacienţi în regim privat. Potrivit noii legi, care se pe site-ul Camerei depooutaţilor, pacienţii vor avea trei opţiuni: 1 - se prezintă la medic în timpul programului fără a da bani în plus, 2 - se prezintă la medic în timpul programului, dar au o preferinţă anume, caz în care vor scoate bani din buzunar şi 3 - se prezintă la medic, după încheierea programului acestuia, consultaţia şi serviciile medicale fiind contra cost. (Citeşte AICI actul normativ ce le va permite medicilor să presteze servicii medicale în spitalele de stat în regim privat).

● Ponta le-a promis pacienţilor acces la medicamente esenţiale. Asociaţiile de pacienţi s-au plâns în nenumărate rânduri că bolnavii nu acces la medicamente de ultimă generaţie, acestea fiind mult mai eficiente decât cele de generaţie veche. România este codaşa Europei la capitolul accesului pacienţilor la tratamente compensate de ultimă generaţie. Datele ultimului raport Patient W.A.I.T. făcut de EFPIA (European Federation of Pharmaceutical Industries and Associations), arată că lista de medicamente compensate a fost actualizate în 2008. De atunci şi până în prezent, „pe lista de aşteptare” sunt peste 1.000 de medicamente noi.

Datele raportului arată că în vreme ce pacienţii români trebuie să aştepte peste 7 ani pentru a beneficia de tratamente compensate noi, bolnavii din Marea Britanie şi Germania au acces la ele imediat după ce au fost autorizate.

În Belgia pacienţii trebuie să aştepte 392 de zile, în Portugalia - 349 de zile, în Spania - 349 de zile, Italia - 326 de zile, Franţa - 289 de zile, Slovacia - 255 de zile, Finlanda - 211 de zile, Suedia - 206 de zile, Olanda - 196 de zile, Grecia - 188 de zile, Norvegia - 175 de zile, Irlanda - 157 de zile, Elveţia - 140 de zile, Danemarca - 125 de zile şi în Austria 88 de zile.
În 2014, au fost introduse pe lista de compensate şi gratuite doar 40 de molecule.

Tot la capitolul medicamente trebuie menţionat şi faptul că actualul ministru al Sănătăţii le-a promis românilor medicamente mai ieftine. Nicolae Bănicioiu anunţa la sfârşitul lunii februarie că pe 10 martie românii vor acea acces la tratamente mai ieftine. Până în prezent preţul la medicamente a rămas neschimbat.

● Sub deviza ”asta are, asta n-are, asta e câştigătoare”, în cei trei ani s-ar renunţat la diferite programe naţionale, pentru ca mai apoi să fie reluate. Este cazul programului de fertilizare in vitro, care a fost lansat de Cseke Attlo – ministru în timpul guvernării Boc – şi sistat la începutul anului 2013 de Eugen Nicolăescu, pe motiv că nu şi-a dovedit eficienţa.  În primul program de fertilizare in vitro s-au înscris 1129 de persoane şi s-au născut peste 300 de copii, iar contribuţia statului a fost de 5,6 milioane de lei (1,3 milioane de euro).

Nicolae Bănicioiu a anunţat la sfârşitul lunii septembrie a anului trecut reluarea acestui program. "În bugetul pentru anul 2015 vom prevedea bani şi pentru programul de fertilizare in vitro. Acesta putând fi reluat de la anul. Spre deosebire de programul pilot, care a fost întrerupt în anul 2013 şi în urma căruia s-au născut 197 de copii, de data aceasta vor fi introduse în programul de fertilizare in vitro doar clinicile cu cea mai mare rată de succes. Am vorbit deja cu comisia de specialitate de la minister şi se ocupă deja de acest lucru. Programul este foarte bun şi de aceea am decis reluarea lui", a declarat Bănicioiu atunci când a anunţat reluarea programului de fertilizare in vitro.

Un alt program la care s-a renunţat pentru ca mai apoi să se reia este ”Stop Fumat”. Lansat în 2007, programul ce ii ajuta pe români să renunţe la fumat a fost stopat în la jumătatea anului 2013. „Sunt atât de puţini bani pe care nu îi poţi întinde prin toate programele. Asta e, din păcate”, a declarat pentru gândul Eugen Nicolăescu la vremea respectivă. Programul a fost reluat un an mai târziu, când la conducerea ministerului a venit Nicolae Bănicioiu.

În cei trei ani de Guvernare au fost adăugate şi alte programe/subprograme naţionale, unul dintre ele fiind subprogramul de radioterapie la care vor avea acces toţi pacienţii de la care nu vor fi percepute taxe - serviciul fiind integral de stat, care a intrat în vigoare de la începutul lunii.

Citește și: