2327 vizualizări 20 iul 2018

”Conduita deliberată a inculpatului de a se sustrage de la îndeplinirea acestei obligaţii legale rezultă explicit chiar din corespondenţa cu apărătorii săi, depusă de aceştia la dosar, fiind vorba despre o vădită rea-credinţă a inculpatului, iar nu despre o împrejurare accidentală, care l-ar fi pus în imposibilitate temporară de a respecta una dintre obligaţiile inerente măsurii preventive sub imperiul căreia se află. Totodată, s-a susţinut că prin părăsirea teritoriului României şi refuzul de a se mai întoarce, inculpatul s-a sustras procesului penal în cadrul căruia s-a luat măsura preventivă a controlului judiciar, fiind vorba despre o sustragere de la judecată, în condiţiile în care prezenţa sa în această fază procesuală este obligatorie, fapt care derivă din obligaţia instituită în art. 215 alin.1 lit.a) Cod procedură penală”, se arată în motivarea magistraţilor de la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Judecătorii care au stabilit definitiv ca fostul primar al Constanţei, Radu Mazăre să fie arestat preventiv, mai spun că există o stare de pericol pentru ordinea publică, deoarece faptele pentru care acesta este acuzat promovează ideea de slăbiciune a statului român.

”S-a apreciat că starea de pericol pentru ordinea publică derivă atât din gravitatea faptelor imputate inculpatului (...), dar şi din conduita pe care inculpatul a înţeles să o adopte după punerea sa în libertate şi, mai ales, după înlăturarea interdicţiei de a părăsi teritoriul României, acesta inducând în eroare şi, mai apoi, sfidând Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, reuşind, totodată, să inducă în opinia publică un sentiment de slăbiciune a statului român şi de zădărnicire a actului de justiţie, care tinde să se amplifice, în condiţiile existenţei altor cazuri notorii de sustragere a unor inculpaţi de sub puterea unor măsuri preventive ori de la executarea pedepsei”, mai arată motivarea judecătorilor.

S-a mai ţinut cont şi de faptul că Mazăre nu s-a prezentat la termenul de judecată de la începutul acestui an, deoarece se afla deja în Madagascar. Avocatul său nu a putut invoca un motiv obiectiv care să justifice absenţa clientului său.

Judecătorii consideră că arestul preventiv este necesar „pentru asigurarea bunei desfăşurări a procesului penal” 

„Adoptarea de către inculpatul Mazăre a unei conduite de sfidare a organelor şi autorităţilor statului chemate să asigure aplicarea şi respectarea legii şi conştientizarea de către acesta a faptului că un atare comportament poate constitui un exemplu negativ pentru cetăţenii care ar fi tentaţi să intre în conflict cu legea penală, creează un impact negativ în societate şi vulnerabilizează încrederea cetăţenilor oneşti în fermitatea instituţiilor chemate să înfăptuiască actul de justiţie. În consecinţă, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie - Completul de 5 Judecători apreciază că neprezentarea în mod repetat a inculpatului M. în faţa organului însărcinat cu supravegherea sa şi a instanţelor de judecată învestite cu soluţionarea cauzelor în care acesta a fost trimis în judecată, are semnificaţia încălcării cu rea - credinţă a obligaţiilor impuse cu ocazia luării faţă de el a măsurii preventive a controlului judiciar şi atrage incidenţa cazului de arestare”, precizează magistraţii ÎCCJ.

Potrivit judecătorilor, arestarea preventivă este potrivită pentru „gravitatea faptelor inculpatului”.

Instanţa supremă a respins, în luna ianuarie, contestaţia formulată de Radu Mazăre la decizia emiterii unui mandat de arestare preventivă în lipsă. Astfel, fostul primar al Constanţei a fost dat în urmărire internaţională. Instanţa supremă a admis, în 10 ianuarie 2018, cererea DNA de înlocuire a controlului judiciar în cazul lui Radu Mazăre cu un mandat de arestare în lipsă, având în vedere că fostul primar a plecat în Madagascar. DNA susţinea la acea vreme că lipsa nejustificată de la Poliţie, din 30 decembrie 2017, echivalează cu încălcarea controlului judiciar, solicitându-se astfel înlocuirea cu arestarea preventivă.

 

Citește și: