Adriana Stanca
1885 vizualizări 25 sep 2014

"Nurnberg-ul României începe cu procesul unui comandant de închisoare comunistă", a titrat joi dimineaţă publicaţia britanică The Telegraph, la o zi distanţă de ziua în care în România, la Curtea de Apel Bucureşti, a început judecarea în dosarul torţionarului Alexandru Vişinescu, acuzat de crime împotriva umanităţii.

Alexandru Vişinescu,cel care a condus închisoarea comunistă de la Râmnicu Sărat unde numeroşi deţinuţi politici şi-au pierdut viaţa în urma instituirii unui regim de teroare, a fost prezentat publicului pentru prima dată după Revoluţie de către reporterii gândul care au reuşit să-l filmeze în faţa casei sale din Bucureşti. După ce cazul a devenit public, Vişinescu a ajuns una dintre cele mai căutate persoane din România, iar povestea a fost preluată de întreaga presă din România. Subiectul a fost de asemenea prezentat pe larg şi în presa din internaţională, Washington Post şi Associated Press alocând spaţii largi subiectului. La mai bine de un an de la prezentarea în faţa opiniei publice a lui Alexandru Vişinescu, fostul torţionar comunist ajunge în instanţă.

Publicaţia britanică The Telegraph a remarcat importanţa evenimentului citându-l pe Radu Preda, directorul Institutului de Investigare a Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc (IICCMER), care a comparat acest moment cu procesele de la Nürnberg. Desfăşurate între anii 1945-1949, ele i-au adus în faţa instanţei pe cei mai importanţi lideri ai Germaniei naziste. “Acest proces este extrem de important pentru că, pentru prima dată, un instrument al terorii comuniste se va afla în faţa justiţiei”, avea să declare Radu Preda, şeful Institutului pentru Investigarea Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului Românesc, pentru AFP.

FOTO: AFP//Mediafax (Nürnberg, 1946)

„Nürnberg-ul României începe cu comandantul unei închisori”, a titrat cotidianul în ediţia sa online. „Procesul este considerat în România un pas istoric în încercarea ţării de a confrunta crimele comise cu acordul guvernului comunist la mijlocul secolului al XX-lea. Este prima dată când un lider al sistemului justiţiei criminale a statului ajunge în faţa instanţei”, a scris The Telegraph.

Nu a fost singura publicaţie care a scris despre acest subiect. The Guardian a publicat un articol precizând Alexandru Vişinescu este considerat responsabil pentru moartea a cel puţin 12 deţinuţi ai închisorii de la Râmnicu Sărat.

„Mulţi dintre ei au rămas traumatizaţi pe viaţă sau desfiguraţi în urma timpului petrecut în lagărul cunoscut drept închisoarea tăcerii, deoarece deţinuţii erau izolaţi singuri în celule şi nu aveau voie să primească vizitatori”, a relatat cotidianul amintit.

Publicaţia citează şi declaraţiile unor foşti deţinuţi sau ale rudelor acestora. Spre exemplu, văduva generalului Ion Eremia, decedat în anul 2003, a relatat tratamentul crud la care soţul ei a fost supus în timpul celor 14 ani de închisoare şi a celor  25 de ani de muncă silnică la care a fost condamnat. Totul din cauza unui roman satiric la adresa lui Stalin, pe care bărbatul îl scrisese.

„Într-o zi de iarnă a fost forţat să stea timp de mai multe ore cu bicioarele goale în apă cu gheaţă.. Ajunsese să cântărească 30 de kilograme, iar când a ieşit din închisoare abia mai putea să meargă”, şi-a amintit Nicoleta Eremia.

Cu toate acestea, „Vişinescu susţine că este nevinovat şi că nu a făcut decât să urmeze ordinele”, mai precizează sursa citată. „(…) Pentru multe dintre victime, procesele acestea vin mult prea târziu, mulţi dintre acuzaţi având deja 80 de ani sau mai mult. Dar istoricul Adrian Cioroianu spune că ceea ce contează este că aceste crime sunt pedepsite şi că adevărul este restabilit. Preda consideră, de asemenea, că niciodată nu este prea târziu pentru a face dreptate”, scriu jurnaliştii de la The Guardian.

În acelaşi articol, publicaţia a subliniat faptul că „România este o excepţie în Europa Centrală, unde liderii comunişti au scăpat de pedeapsă”.

VEZI AICI PROFILUL COMPLET AL TORŢIONARULUI VIŞINESCU

Alexandru Vişinescu s-a născut la Buzău, în 1925, şi a fost comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat din anul 1956 şi până la desfiinţarea închisorii, în 1963, fiind şi ultimul comandant al închisorii.

Înainte de a fi numit în funcţia de comandant al Penitenciarului Râmnicu Sărat, Alexandru Vişinescu a deţinut poziţii în sistemul penitenciar, activând în unităţile Mislea şi Jilava, la începutul anilor '50.

A lucrat în cadrul grupei operative a închisorii în perioada decembrie 1954 - aprilie 1956. Decizia autorităţilor de a dezafecta penitenciarul Râmnicu Sărat l-a propulsat pe fostul comandant în funcţia de inspector în cadrul aparatului central al Direcţiei Generale a Penitenciarelor. Ulterior, între 1965 şi 1976, a deţinut funcţii de conducere în cadrul închisorilor Ploieşti şi Ilfov şi a predat la şcoala de subofiţeri de penitenciare.

În prezent, el trăieşte într-un bloc din centrul Capitalei, cu o pensie de peste 3.200 de lei pe lună.

În rechizitoriul prin care torţionarul a fost trimis în judecată, procurorii Parchetului General arată că fostul comandant de la Râmnicu Sărat „a îngrădit drepturile şi libertăţile fundamentale ale omului”. Procurorii spun că au identificat 14 decese care i se pot imputa lui Alexandru Vişinescu. Totodată, anchetatorii au explicat că torţionarul a fost acuzat de crime împotriva umanităţii întrucât a oprimat deţinuţii pe criterii politice.

Următorul termen de judecată a fost stabilit la 22 octombrie.

În 2013, gândul, în parteneriat cu Institutul de Investigare a  Crimelor Comunismului şi Memoria Exilului din România (IICCMER), a prezentat publicului profilele complete ale primilor doi torţionari comunişti anchetaţi de către procurori pentru crime împotriva dizidenţilor regimului totalitar, în cadrul unui demers în premieră în România. Campania de devoalare a comandanţilor Alexandru Vişinescu şi Ion Ficior a avut, dincolo de componenta jurnalistică, şi alte efecte: cei doi sunt cercetaţi penal de procurori, un alt torţionar comunist al cărui dosar a fost uitat în fişete este anchetat, Guvernul a promovat o lege prin care victimele torţionarilor vor fi despăgubite din pensiile uriaşe ale celor din urmă, iar Curtea Constituţională a decis că faptele torţionarilor, securiştilor, ofiţerilor de poliţie politică, crimele de la Revoluţia din 1989 nu sunt prescriptibile.

Citește și: