Oana Ghita - Mediafax
1148 vizualizări 30 iul 2013

Noi piese din tezaurul istoric al României - cinci monede dacice din aur de tip Koson şi 14 podoabe dacice din argint - au fost expuse, marţi, la Muzeul Naţional de Istorie a României, după ce recent acestea au fost recuperate din Germania de autorităţile române.

Ministerul Culturii, Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia şi Muzeul Naţional de Istorie a României (MNIR) au anunţat săptămâna trecută readucerea în România, în cursul zilei de 27 iulie, a unui lot de cinci monede dacice din aur şi a 14 podoabe dacice din argint, părţi ale unor tezaure mai mari, recuperate recent din Germania.

Aceste obiecte au fost expuse, marţi, la sediul MNIR din Bucureşti, unde vor putea fi văzute de public pe toată durata lunii august. La evenimentul de prezentare a obiectelor recuperate au participat Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, şi Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al Muzeului Naţional de Istorie a României (foto).

Foto: Răzvan Lupica / Mediafax

Potrivit MNIR, readucerea în ţară a celor cinci stateri de aur dacici de tip Koson şi a celor 14 podoabe de argint dacice reprezintă "încununarea cu succes a peste doi ani de muncă" la care au participat magistraţi de la Parchetul de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, ofiţeri de poliţie, funcţionari din Ministerul Culturii, Ministerul Afacerilor Interne, Ministerul Afacerilor Externe, Consulatul General al României la Munchen şi experţi de la Muzeul Naţional de Istorie a României, precum şi omologi ai acestora din Germania.

Totodată, aceasta este cea de-a doua operaţiune de readucere în ţară a unor piese aparţinând patrimoniului cultural al României, efectuată, până în prezent, în cursul anului 2013, după recenta returnare a unui lot de 49 de drahme de argint dacice de tip Koson, din SUA.

Foto: Răzvan Lupica / Mediafax

Cele cinci monede dacice de aur recuperate recent din Gemania sunt stateri emişi de regele Koson (44-29 î. Hr.). Fragmentul de tezaur de 14 podoabe dacice din argint este datat din secolul I î.Hr. şi conţine o brăţară simplă, decorată cu capete stilizate de şerpi, brăţări cu capete răsucite, pandantive, cercei şi alte podoabe.

Toate aceste obiecte au fost obţinute în mod ilicit de către persoane implicate în activităţi ilegale în zona Sarmizegetusa Regia, fiind scoase clandestin din România şi vândute chiar la case de licitaţii de renume.

Potrivit lui Ernest Oberländer-Târnoveanu, directorul general al MNIR, acţiunea de recuperare a acestor obiecte din Germania a fost îngreunată de faptul că în această ţară legea este permisivă cu cei care fac comerţ cu obiecte de valoare, neinsistându-se pe necesitatea actelor de provenienţă.

Ernest Oberländer-Târnoveanu a mai spus că o monedă de tip Koson poate fi vândută pentru sume cuprinse între 500 şi 1.500 de euro, în timp ce bijuteriile dacice de argint, care de multe ori sunt confundate cu alt tip de podoabe, pot fi vândute contra unor sume ce variază între câteva sute de euro până la câteva zeci de mii de euro.

Referindu-se la lipsa actelor de provenienţă chiar şi la cele mai titrate case de licitaţii, directorul MNIR a declarat: "Evidenţa contabilă a unui chioşc este mult mai «tare» decât evidenţa contabilă a unor firme de prestigiu". De asemenea, acesta a spus că, în momentul în care zona Sarmizegetusa a fost securizată, alte zone arheologice din Dobrogea, Oltenia şi Banat au devenit o ţintă pentru hoţii de obiecte preţioase.

Foto: Răzvan Lupica / Mediafax

La rândul său, Augustin Lazăr, procuror general al Parchetului de pe lângă Curtea de Apel Alba Iulia, a spus că, la momentul acesta, se poate vorbi despre 20 de tezaure istorice româneşti prejudiciate. În urma acţiunii autorităţilor în acest caz au fost trimise în judecată 32 de persoane, a mai spus Augustin Lazăr.

Până în prezent s-au defăşurat unsprezece operaţiuni de recuperare şi repatriere a unor brăţări dacice din aur, precum şi a unor monede de aur şi argint dacice şi greceşti (patru în 2007, una în 2008, una în 2009, una în 2011, două în 2012 şi două în 2013), având ca obiect piese de patrimoniu recuperate prin aplicarea convenţiei UNIDROIT din Franţa, Elveţia, Spania, Irlanda, Statele Unite ale Americii şi Germania.

Citește și: