Gandul.info
Cristina ANDREI
474 vizualizări 9 feb 2018

În ţara în care „bătaia e ruptă din rai” şi unii oameni cred că victimele „îşi caută” un astfel de tratament din partea partenerilor, violenţa domestică trece, adesea, prin multe stadii înainte de pumni şi picioare. Femeile nu sunt agresate doar fizic, ci şi verbal, spiritual, emoţional, aspecte la fel de grave care, prin semnarea Convenţiei de la Istanbul, trebuie combătute prompt. Proiectul anunţat ieri de Guvern trece în revistă faptele care constituie acte de violenţă domestică şi menţionează că ele intră sub incidenţa legii indiferent dacă au loc în public sau acasă, în mediul privat. 

„În sensul prezentei legi, violenţa domestică înseamnă orice inacţiune sau acţiune intenţionată de violenţă fizică, sexuală, psihologică, economică sau spirituală  care se produce în mediul familial sau domestic ori între soţi sau foşti soţi, precum şi între actuali sau foşti parteneri, indiferent dacă agresorul locuieşte sau a locuit împreună cu victima. Violenţă domestică constituie şi ameninţarea cu astfel de acte ori împiedicarea exercitării drepturilor şi libertăţilor fundamentale, precum şi privarea arbitrară de libertate a unui membru de familie.

Violenţa împotriva femeilor constituie, violenţă domestică şi reprezintă o formă de discriminare care cuprinde toate acţiunile de violenţă de gen care au produs sau puteau produce femeilor vătămarea sau suferinţa fizică, sexuală, psihologică sau economică, inclusiv ameninţările cu asemenea acţiuni, coerciţia sau privarea arbitrară de libertate, indiferent dacă aceste acţiuni survin în public sau în viaţa privată”, prevăd modificările propuse de Executiv. 

Astfel, violenţa domestică poate îmbrăca multe forme, de la tortura psiholgică (impunerea voinţei sau a controlului personal, provocarea de stări de tensiune şi de suferinţă psihică în orice mod şi prin orice mijloace, prin ameninţare verbală sau în orice altă modalitate, şantaj, violenţă demonstrativă asupra obiectelor şi animalelor, afişare ostentativă a armelor, neglijare, controlul vieţii personale, acte de gelozie, constrângerile de orice fel, urmărirea fără drept, supravegherea locuinţei, a locului de muncă sau a altor locuri frecventate de victimă, efectuarea de apeluri telefonice sau alte tipuri de comunicări prin mijloace de transmitere la distanţă care prin frecvenţă, conţinut sau momentul în care sunt emise creează temere) la vătămarea fizică efectivă, distrugerea vieţii sociale (impunerea izolării persoanei de familie, de comunitate şi de prieteni, interzicerea frecventării instituţiei de învăţământ sau a locului de muncă , interzicerea/limitarea realizării profesionale, impunerea izolării, inclusiv în locuinţa comună, privarea de acces în spaţiul de locuit,  deposedarea de acte de identitate, privare intenţionată de acces la informaţie), dar şi violenţă spirituală - subestimarea sau diminuarea importanţei satisfacerii necesităţilor moral-spirituale prin interzicere, limitare, ridiculizare, penalizare a aspiraţiilor membrilor de familie, a accesului la valorile culturale, etnice, lingvistice ori religioase, interzicerea  dreptului de a vorbi în limba maternă şi de învăţa copiii să vorbească în limba maternă, impunerea aderării la credinţe şi practici spirituale şi religioase inacceptabile. 

CITEŞTE AICI, INTEGRAL, PROIECTUL DE LEGE PRIVIND COMBATEREA VIOLENŢEI DOMESTICE INIŢIAT DE GUVERN

Cea mai importantă schimbare care va interveni odată cu adoptarea acestui proiect este introducerea ordinului de restricţie de urgenţă ce va putea fi emis chiar de către poliţişti, dacă, odată ajunşi la faţa locului, aceştia constată că există o situaţie în care viaţa sau integritatea fizică a victimei ar putea fi puse în pericol. 

Mai mult, aceştia au dreptul de a pătrunde în locuinţă chiar dacă proprietar este agresorul, pot înregistra toată intervenţia pentru ca materialele să fie folosite drept probe în instanţă şi pot folosi chiar forţa şi toate mijloacele pe care le au în dotare. 

„Pentru verificarea sesizărilor privind violenţa domestică şi în scopul obţinerii de probe cu privire la aspectele ce fac obiectul sesizării, poliţiştii au dreptul de a pătrunde în domiciliul sau reşedinţa oricărei persoane fizice, fără acordul acesteia, precum şi în sediul oricărei persoane juridice, fără acordul reprezentantului legal al acesteia, dacă sesizarea indică în mod expres că actele de violenţă domestică au loc sau au avut loc în spaţiile respective”, se arată în documentul citat, la punctul 29. 

În afara emiterii ordinului de protecţie provizoriu, agentul poate lua şi o serie de măsuri imediate care să înlăture pericolul la care este expusă victima. Aici intervine o altă schimbare extrem de importantă, şi anume obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere, o brăţară care să permită autorităţilor să-l monitorizeze constant pentru a se asigura că respectă interdicţiile care i-au fost impuse. 

Pe larg, măsurile pe care poliţiştii le pot lua chiar la faţa locului pentru a proteja victima sunt:

- evacuarea temporară a agresorului din locuinţa comună, indiferent dacă acesta este titularul dreptului de proprietate;

- reintegrarea victimei şi, după caz, a copiilor, în locuinţa comună;

- obligarea agresorului la păstrarea unei distanţe minime determinate faţă de victimă, faţă de membrii familiei acesteia ori faţă de reşedinţa, locul de muncă sau unitatea de învăţământ a persoanei protejate;

- obligarea agresorului de a purta permanent un sistem electronic de supraveghere.

- obligarea agresorului de a preda poliţiei armele deţinute.

Există, însă, unele condiţii care trebuie îndeplinite pentru ca agresorul să poată fi obligat, legal, să poarte o brăţară electronică. Proiectul Guvernului stipulează că măsura poate fi dispusă atunci când acesta a fost deja obligat să păstreze o distanţă minimă faţă de victimă, atunci când persoanele aflate în pericol îşi exprimă acordul pentru implementarea acestui sistem. 

Ordinul de restricţie provizoriu intră în vigoare imediat după emiterea sa, fără somaţie şi fără trecerea unui anume termen şi este valabil pentru o perioadă de 5 zile, cu posibilitatea de prelungire. Acesta se înaintează unităţii de poliţie din care face parte agentul care l-a emis şi, în termen de 24 de ore, parchetului care trebuie să confirme documentul. Mai departe, acesta urmează traseul judecătoriei şi, odată ajuns pe masa judecătorului, acesta din urmă va emite un ordin de protecţie cu o valabilitate mai mare. 

Cererile pentru emiterea ordinului se judecă „de urgenţă”, iar instanţa poate hotărî chiar să-l emită în aceeaşi zi, fără citarea părţilor, pe baza dovezilor transmise de poliţist şi procuror. 

„În caz de urgenţă deosebită, instanţa poate emite ordinul de protecţiei şi fără citarea părţilor, chiar şi în aceeaşi zi, pronunţându-se pe baza cererii şi a actelor depuse, fără concluziile părţilor.  În soluţionarea cererii, nu sunt admisibile probe a căror administrare necesită timp îndelungat.

Pronunţarea se poate amâna cu cel mult 24 de ore, iar motivarea ordinului se face în cel mult 48 de ore de la pronunţare. Soluţionarea cererilor nu poate depăşi un termen de 72 de ore de la depunerea cererii”, mai arată noile reguli. 

Convenţia de la Istanbul nu prevede, însă, modificări doar în ceea ce priveşte situaţia victimelor, ci şi pe cea a agresorilor, cărora trebuie să le fie asigurată cazarea, în cazul în care sunt evacuaţi din locuinţă, şi trebuie reintegraţi în societate. 

„Autorităţile locale au obligaţia de a asigura în cadrul serviciilor sociale existente,  găzduire pentru agresori în cadrul centrelor rezidenţiale pentru persoanele fără adăpost şi adăposturilor de noapte, care funcţionează în conformitate cu Legea nr. 292/2011 privind asistenţa socială, cu modificările şi completările ulterioare”, mai scrie în proiectul Guvernului. 

Esenţială pentru distrugerea, în timp, a acestui fenomen este şi prevenirea violenţei domestice, iar autorităţile sunt obligate de reglementările internaţionale să ia măsuri în acest sens. Astfel, proiectul Guvernului prevede înfiinţarea de centre de primire în regim de urgenţă a victimelor violenţei domestice, centre de recuperare pentru victimele violenţei domestice ori locuinţe protejate, dar şi a unor centre pentru servicii de informare şi sensibilizare a populaţiei şi a centrelor de asistenţă destinate agresorilor.

„Serviciile sociale destinate agresorilor sunt organizate în centre de zi care au ca obiectiv reabilitarea şi reinserţia socială a acestora, prin asigurarea unor măsuri de educaţie şi consiliere. În condiţiile legii, centrele pot monitoriza tratamentul adicţiilor”, mai prevede proiectul.  

De asemenea, victimele violenţei domestice vor putea apela o linie telefonică de urgenţă, un help-line care să ofere permanent servicii de informare şi consiliere. 

Ieri, purtătorul de cuvânt al Guvernului a transmis că Executivul a redactat un proiect de lege care prevede măsuri drastice pentru agresori, asta după ce, la finalul lunii ianuarie, o femeie de 38 de ani a fost ucisă de soţul ei chiar în grădiniţa la care lucra, cu toate că victima avea un ordin de restricţie împotriva acestuia. 

În momentul de faţă, statul are toate pârghiile pentru a încerca să controleze fenomenul care ia amploare pe zi ce trece, un subiect tabu în România despre care victimele nu vor să vorbească. Legislaţia în materie a fost modificată ultima dată în 2012, dar fără rezultate concrete. 

 

Citește și: