Cristina ANDREI
30386 vizualizări 24 sep 2016
Un eventual seism de magnitudine mare ar propaga efecte şi dincolo de graniţele ţării, iar din România cele mai afectate oraşe ar fi Iaşi, Focşani, Bucureşti, Olteniţa, dar şi Galaţi, Brăila, Tulcea, Ploieşti, Braşov, Făgăraş, Constanţa. Pe scurt, autorităţile estimează că, în cazul unui cutremur intens, aproximativ 75% din totalul populaţiei României ar fi afectată. Paradoxal, una dintre cele mai expuse zone este chiar Capitala. 
 
Bucureşti este capitala sud-europeană cea mai vulnerabilă la cutremure, arată datele publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale în raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major. În Capitală, 183 de clădiri sunt încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public, în timp ce alte 173 sunt încadrate în aceeaşi clasă de risc, iar dintr-un total de 2.575 de clădiri expertizate, doar 145 au fost declarate sigure, în timp ce, din restul, doar 75 au fost consolidate.
 
 
Cel mai mare pericol îl reprezintă, însă,  Centrul Vechi, unde majoritatea cluburilor şi sălilor de spectacol care au intrat în vizorul autorităţilor competente după tragedia din Colectiv sunt  într-o stare de degradare acută şi  pun în pericol viaţa celor care le frecventează zi de zi. Acestea sunt construite pe fundaţii vechi, au trecut deja prin trei cutremure cu magnitudine de aproximativ 7 grade (în 1977 - 7,2 grade pe scara Richter, în 1986 – 7 grade şi în 1990 – 6,7 grade), iar măsurile încercate pentru intensificarea procesului de consolidare nu par să ducă până acum la niciun rezultat.  
 
Astfel, Bucureştiul a ajuns ca, în situaţia producerii unui seism masiv, să fie, în proporţie de aproximativ 50%, expus unor efecte puternice şi foarte puternice, care ar însemna, probabil, pe lângă pagube materiale semnificative, şi mari pierderi de vieţi omeneşti. Gândul vă prezintă harta seismică a Capitalei, locurile în care un seism ar produce cele mai mari pagube, dar şi cele mai sigure zone din Bucureşti, în care efectul unui cutremur ar fi unul scăzut şi în care locuitorii se pot simţi mai în siguranţă. 
 
 
NOUA HARTĂ SEISMICĂ A CAPITALEI
 
 
 
 
 
 
Cele mai vulnerabile zone din Capitală sunt mai ales cele centrale, acolo unde clădirile sunt construite pe fundaţii vechi şi nu au fost recondiţionate. După tragedia din clubul Colectiv, autorităţile au descoperit că mare parte din cluburile bucureştene, în special cele din Centrul Vechi, nu îndeplineau cerinţele minime de siguranţă pentru clienţi. Potrivit celor de la ISU, în cluburile, discotecile, resturantele şi sălile de cinematograf verificate, au fost găsite matetiale de lemn neignifugate, căi de evacuare îngustate cu material combustibile, uşi de evacuare care se deschid în sens invers direcţiei spre exterior şi nu au fost găsiţi hidranţi sau extinctoare.
 
 
Potrivit listelor disponibile, situaţia clădirilor din Capitală este următoarea:
 
Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic care prezintă pericol public: 183
 
Clădiri încadrate în clasa I de risc seismic: 173
 
Clădiri încadrate în clasa a II-a de risc seismic: 318
 
Clădiri încadrate în clasa a III-a de risc seismic: 94
 
Clădiri încadrate în clasa a IV-a de risc seismic: 6
 
Clădiri încadrate în clase de risc, dar consolidate: 75
 
Clădiri încadrate în categorii de urgenţă: 1.581
 
Clădiri expertizate, dar neîncadrate în clase de risc seismic sau în categorii de urgenţă: 145
 
Concret, cele mai noi informaţii publicate de Ministerul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice arată că cele mai expuse zone sunt cartierul Pantelimon şi nordul Capitalei. Zona Otopeni, alături de Casa Presei Libere şi Băneasa sunt în cel mai mare pericol, iar un cutremur de o magnitudine mai mare ar putea avea aici efecte devastatoare. 
 
Un cutremur care să se apropie de magnitudinea celui din 1977 ar avea un efect puternic pentru mai mult de un sfert din Bucureşti. Concret, unele dintre cele mai aglomerate cartiere ale Capitalei sunt şi ele la un pas de tragedie în cazul unui seism major: Militari, Panduri şi Drumul Sării sunt pe locul al doilea ca impact al unui cutremur în Bucureşti, potrivit Hărţii Seismice a Capitalei, realizată de Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare pentru Fizica Pământului inclusă în raportul „Stadiul de pregătire pentru un cutremur major”. 
 
În pericol se află şi zona Titulescu, Bulevardul Bălcescu, cartierul Balta Albă, dar şi zona Gemenii, Vasile Lascăr, regiuni ale Bucureştiului pe care autorităţile le-au încadrat la categoria „efect mediu”. 
 
Din Capitală, cele mai sigure zone ar fi regiunea Metalurgiei şi zona Berceni, de la IMGB (Întreprinderea de Maşini Grele din Bucureşti) la Dâmboviţa. Aici un eventual seism de mare magnitudine ar avea „efecte scăzute”, spun autorităţile. Un factor ar putea fi acela că în această parte a Capitalei au fost ridicate recent multe blocuri şi complexuri noi de locuinţe, cu o rezistenţă ceva mai mare faţă de clădirile vechi care au trecut deja printr-o serie de cutremure de amploare. 
 
Prioritate la consolidare au clădirile vechi, construite înainte de 1941, dar şi cele la parterul cărora funcţionează restaurante sau baruri
 
Vicepremierul Vasile Dîncu a prezentat recent Stadiul de pregătire pentru un cutremur major, un raport publicat de Ministerul Dezvoltării în care sunt trecute principalele direcţii de acţiune ale autorităţilor şi obligaţiile factorilor implicate. Documentul arată că priorităţile în consolidarea şi reducerea riscului seismic se referă la clădirile de locuit înalte realizate din beton armat înainte de anul 1941, construcţiile pentru care trebuie să fie asigurată funcţionarea atât în timpul cât şi imediat după producerea unui cutremur puternic, dar şi la clădirile multietajate, cu parter flexibil construite in perioada 1960-1977, în care există spaţii publice la parter şi locuinţe la etaje.
 
Raportul publicat de Ministerul Dezvoltării arată şi modul în care autorităţile ar trebui să procedeze dacă ar fi vorba despre un asemenea scenariu. Concret, trebuie îndeplinite trei etape de intervenţie, de la reacţia imediată, la stabilizarea situaţiei în primele 15 zile după seism, iar apoi revenirea succesivă la normalitate. 
 
- Etapa I - reacţia imediată (3-10 zile), prioritare sunt:
• acţiunile de căutare – salvare;
• asistenţa medicală de urgenţă;
• intervenţia pentru limitarea efectelor colaterale ale seismului.
 
• Etapa II - stabilizarea (primele 15 zile) asigură:
• apă potabilă, hrană, condiţii igienico-sanitare;
• adăposturi colective de urgenţă;
• accesul la serviciile medicale, protecţia persoanelor vulnerabile;
• continuarea procesului de repunere în funcţiune a utilităţilor publice esenţiale, concomitent cu continuarea misiunilor de căutare-salvare a persoanelor.
 
• Etapa III - revenirea succesivă (după primele 15 zile):
• reluarea vieţii economice şi sociale
 
Guvernul vrea să consolideze clădirile cu bulină roşie, chiar şi împotriva voinţei proprietarilor
 
Raportul privind Stadiul de pregătire pentru un cutremur major arată că măsurile Guvernului vizează consolidarea clădirilor cu bulină roşie chiar şi împotriva voinţei proprietarilor, dar oferind, totuşi, unele facilităţi. Pe primul loc este siguranţa colectivă, nu interesul individual, a afirmat vicepremierul Vasile Dâncu la prezentarea programului. 
 
„Important este să recunoaştem şi prin fapte, prin legislaţie, prin ceea ce facem noi, în conducerea unei societăţi, că interesul public este superior interesului individual, că există un interes care e deasupra a ceea ce este interesul nostru individual. Atunci când eşti proprietar ai drepturi, dar şi obligaţii, iar statul trebuie să găsească un echilibru între drepturi şi obligaţii. De fapt, trebuie să înţelegem că o comunitate este cea care creează un echilibru între aceste lucruri, între drepturi şi obligaţii şi sunt sigur că vom ajunge şi la noi la un echilibru în acest sens'', a declarat ministrul Dezvoltării Regionale şi Administraţiei Publice.
 
Dâncu a mai spus că Executivul vrea să consolideze clădirile cu bulină roşie, putând invoca chiar şi soluţii de forţă majoră. Potrivit acestuia, proprietarii locuinţelor din clădirile cu risc seismic care intră în programul de consolidare vor primi locuinţe de necesitate, în care vor putea rămâne permanent, dar şi o compensaţie în funcţie de valoarea pieţii.
 
„Noi trebuie să creăm condiţii ca oamenii să se mute în locuinţe de necesitate, să avem un fond important. Am văzut că Primăria Bucureştiului deja are un proiect destul de consistent în această zonă. Vom da posibilitatea oamenilor, de exemplu, de a rămâne în aceste locuinţe de necesitate pentru totdeauna, dacă sunt oameni care vor să rămână în aceste apartamente noi şi să primească eventual o compensare în funcţie de asta, vom căuta şi soluţii de a oferi compensaţii, de exemplu, financiare celor care acceptă să plece din această zonă. (...) Încercăm să apelăm la ideea de comunitate, la ideea că interesul colectiv ar trebui să ne intereseze pe toţi şi fiecare să participăm la contractul social, unde fiecare lasă la o parte din libertăţi în beneficiul unui interes colectiv'', a punctat el.
 
Dâncu a vorbit şi despre alte modificări legislative pe care Executivul le are în vedere, dar şi despre facilităţile de care ar putea beneficia oamenii care locuiesc în clădiri cu risc seismic. De exemplu, statul va încerca finanţarea integral de la bugetul de stat a consolidării, rambursării sumei alocate de stat pentru o clădire care are destinaţie comercială, iar rambursarea proprietarului va dura cinci ani, cu o dobândă fixă. În plus, cei care nu-şi permit costurile consolidării pot cere despăgubirea cu valoarea imobilului şi să se mute
 
De asemenea, proprietarii care nu mai pot rambursa costurile consolidării imobilului împotriva seismelor pot cere autorităţii să fie despăgubiţi cu valoarea imobilului şi totodată pot solicita închirierea unuia din spaţiile consolidate, se arată în Stadiul de pregătire pentru un cutremur major, elaborat de MDRAP.
 
Sunt scutiţi de la rambursarea contravalorii execuţiei lucrărilor de consolidare finanţate din alocaţii bugetare, precum şi de plata taxei pentru emiterea autorizaţiei de construire proprietarii, persoane fizice, care au venituri medii nete lunare pe membru de familie sub câştigul salarial mediu net pe economie, se mai stipulează în document.
 
Vasile Dâncu a precizat că în 2016 Guvernul a alocat 25.000.000 de lei pentru consolidarea acestor clădiri, de cinci ori mai mult faţă de 2015. El a prezentat şi un grafic al plăţilor efectuate anii anteriori, din care a reieşit că anul trecut s-au cheltuit doar 21% din totalul fondurilor alocate. În perioada 2001-2016 au fost consolidate 607 clădiri cu risc seismic, dintre care 370 în Bucureşti
 
 
 

 

Citește și: