Liviu Mihai
25092 vizualizări 13 mar 2016

"România este în topul creşterii în Uniunea Europeană, dar în acelaşi timp se află şi în topul sărăciei. Asta îmi spune mie că actualul model de creştere nu lucrează în interesul cetăţeanului. Nu este un model pe care să-l încurajăm", a declarat Angela Filote, şeful Reprezentanţei Comisiei Europene în România, la prezentarea Raportului de ţară. Competitivitatea este bazată pe costuri mici, nu pe calitate, pe salarii mici, astfel că începe să se explice acest paradox, apreciază Filote.

Ea a punctat că un element-cheie îl reprezintă relansarea investiţiilor, arătând că România "încă stă bine" la criteriile de deficit bugetar, însă Comisia Europeană este îngrijorată de trendul care se prefigurează, întrucât disciplina economică s-a bazat pe tăierea cheltuielilor, lipsind investiţiile, decât pe creşterea veniturilor.

„Politică bugetară expansionistă într-un mediu de creştere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare”

Stabilitatea economică a României este pusă în pericol de impredictibilitatea legislativă, relevă raportul.

„O politică bugetară expansionistă într-un mediu de creştere puternică reprezintă o sursă de îngrijorare. Creşterea economică puternică din 2015 a fost consolidată prin reduceri fiscale şi creşteri salariale în sectorul public. Acestea au fost hotărâte în mod ad-hoc şi au fost aprobate în afara procesului bugetar, fără a se prevedea finanţarea lor, conform legislaţiei naţionale”, se arată în document. CE aminteşte de măsurile din noul Cod Fiscal, unele intrate în vigoare în 2016, altele prorogate pentru 2017, estimând că deficitul finanţelor publice va creşte de peste trei ori ca procent din PIB în numai doi ani.

„Acest lucru subminează consolidarea bugetară care a fost realizată treptat în ultimii ani şi indică faptul că nu s-a aplicat în mod eficace cadrul bugetar pentru a se asigura sustenabilitatea finanţelor publice. În acelaşi timp, creşterea potenţială este limitată de planificarea şi coordonarea ineficientă a investiţiilor publice, de cea mai scăzută rată de absorbţie a fondurilor UE, de un mediu de afaceri nefavorabil, de o intensitate scăzută a cercetării şi dezvoltării şi de reforme structurale prelungite, inclusiv în ceea ce priveşte întreprinderile de stat. Expansiunea bugetară, care stimulează în primul rând consumul intern în contextul unei creşteri economice deja solide, fără luarea unor măsuri suplimentare ce vizează oferta, ar putea antrena noi dezechilibre interne şi externe”, se arată în raport.

De asemenea, Comisia Europeană atrage atenţia asupra efectelor pe care legi aprobate de parlament le pot avea supra stabilitărţii sectorului financiar.

„Deosebit de importante în acest context sunt hotărârile judecătoreşti pronunţate în ceea ce priveşte punerea în aplicare a legii privind clauzele contractuale abuzive („clauzele abuzive”) şi a legii privind darea în plată. Aplicarea retroactivă a legii privind darea în plată pentru stocul existent de împrumuturi, astfel cum se prevede în forma actuală a acestei legi, poate constitui o provocare pentru mai multe instituţii de credit şi poate antrena, în viitor, o activitate de creditare mai redusă. Legea este încă în stadiu de proiect, întrucât a fost trimisă înapoi de către preşedinte parlamentului spre reexaminare. Dacă va fi adoptată din nou de  către parlament în forma sa originară, legea privind darea în plată poate genera un risc sistemic pentru întregul sector bancar, cu riscuri pentru stabilitatea sectorului financiar şi cu implicaţii asupra întregii economii”, se arată în raport.

Comisia Europeană atrage atenţia şi asupra lipsei de eficienţă a administraţie publice care se răsfrânge într-o anumită măsură adupra politicilor privind investiţiile.  „Complexitatea procedurilor administrative, volatilitatea politicilor fiscale şi utilizarea pe scară largă a ordonanţelor de urgenţă ale guvernului creează incertitudine şi îngreunează adoptarea deciziilor în materie de investiţii. Accesul întreprinderilor mici şi mijlocii la finanţare rămâne limitat. Rata mare de evaziune fiscală şi munca fără forme legale reduc veniturile fiscale şi denaturează economia. În ciuda faptului că s-au înregistrat unele progrese, sistemul de achiziţii publice este în continuare ineficient”, se arată în raport.

„Nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană”

Dincolo de aceste aspecte, Comisia Europeană remarcă o serie de probleme nerezolvate care explică pardoxul românesc de a avea o creştere economică puternică, dar în acelaşi timp de a fi în topul sărăciei.

Potrivit specialiştilor de la Bruxelles, piaţa muncii se confruntă ci  probleme de natură structurală. „Instituţiile de pe piaţa muncii, inclusiv dialogul social şi serviciul public pentru ocuparea forţei de muncă, nu funcţionează în mod corespunzător. Agenţia Naţională pentru Ocuparea Forţei de Muncă nu oferă încă servicii adaptate şi personalizate, nici celor aflaţi în căutarea unui loc de muncă şi nici angajatorilor.

De asemenea, grupurile vulnerabile au un acces limitat la piaţa forţei de muncă. „Procentul de tineri care nu sunt încadraţi profesional şi nu urmează niciun program educaţional sau de formare se situează peste media UE, iar măsurile de sensibilizare adaptate menite să îi ajute să intre pe piaţa forţei de muncă rămân limitate. Rata de părăsire timpurie a şcolii este ridicată, în special în cazul romilor şi al populaţiei rurale”, se menţionează în documentul CE.

În raport se atrage atenţia că eficacitatea sistemului de protecţie socială şi a sistemului de sănătate este limitată. Nivelul sărăciei şi al excluziunii sociale este printre cele mai ridicate din Uniunea Europeană, în special în rândul copiilor şi al romilor.

„Transferurile sociale au un impact limitat asupra reducerii sărăciei, iar prestarea de  servicii sociale este insuficientă. Gradul scăzut de adecvare a prestaţiilor sociale este obstrucţionat şi de lipsa unui mecanism de ajustare coerent. Progresele înregistrate în ceea ce priveşte activarea şi integrarea pe piaţa muncii a beneficiarilor de asistenţă socială au fost limitate. Nu s-a reuşit încă egalizarea vârstei de pensionare pentru bărbaţi şi pentru femei. Rezultatele în materie de sănătate rămân nesatisfăcătoare, ca urmare a accesului limitat la serviciile de asistenţă medicală, a utilizării ineficiente a resurselor publice şi a corupţiei larg răspândite. Plăţile informale reprezintă o practică răspândită şi există o dependenţă excesivă de serviciile medicale spitaliceşti”, se arată în raport.

Comisia Europeană remarcă cum  zonele rurale se confruntă cu provocări specifice, cum ar fi utilizarea foarte deficitară a capitalului uman şi existenţa unor „insule” de sărăcie şi de excluziune socială adânc înrădăcinate. Agricultura reprezintă 29 % din totalul locurilor de muncă din România, însă numai 5 % din PIB, iar o mare parte a forţei de muncă din acest sector lucrează în agricultura de subzistenţă sau de semisubzistenţă, asociată cu munca informală sau cu munca familială neremunerată, cu o productivitate scăzută şi cu sărăcia.

„Zonele rurale se confruntă cu o multitudine de dificultăţi legate de educaţie, sănătate, incluziune socială, infrastructura de bază, diversificarea locurilor de muncă, emigraţie şi îmbătrânirea populaţiei”, se mai arată în document.

De altfel, un raport World Vision România prezentat de Gândul arată că 66,1% dintre locuitorii din mediul rural trăiesc în sărăcie. Tinerii din mediul rural se vad astfel nevoiţi să recurgă la abandonul şcolar, pentru a se putea întreţine.

 

Citește și: