1816 vizualizări 24 oct 2007

Mai mulţi notari, poliţişti şi oameni de afaceri - toţi amatori de chilipiruri imobiliare - au fost ţepuiţi cu peste trei milioane de euro. Păgubiţii au fost momiţi cu apartamente, vile şi terenuri la preţuri de nimic, scoase chipurile la executări silite. “Naşa” lor este avocata Roxana Jianu, din Baroul Bucureşti care, timp de 4 ani, a “lovit” numai persoane “cu epoleţi” şi cu conturi grase.  Abia anul acesta, pe 13 septembrie, ţepara a fost lovită de ghinion. A ajuns după gratii după un flagrant făcut de procurori.

Mugur Jianu, soţul ţeparei - fost avocat - era cel care făcea “intrările”. Oamenii se băgau cu ochii închişi în combinaţie pentru că Mugur garanta, în primul rând, cu reputaţia sa de mason şi de bun prieten al prinţesei Brianna Caragea - prin intermediul căreia a intrat în “lumea bună”. Le recomanda cunoştinţelor să ia legătura cu soţia sa, avocată, susţinând că ea le poate “aranja” licitaţiile imobiliare prin executor judecătoresc.

Femeia spunea că e mână în mână cu executorul Radu Iordache şi punea de la bun început două condiţii: prima, că banii sunt daţi la executor prin ea, şi a doua, că nimeni nu trebuie să se ducă să vadă imobilul până când nu era pus în posesie. Jianu respecta cu stricteţe detaliile procedurale, aşa că oamenii cu pregătire juridică erau convinşi că fac afacerea vieţii. Numai că toate actele “produse” de avocată erau falsuri trase la xerox color. Dacă erai interesat de “învârteală” dădeai o primă tranşă de 10.000 de euro (banii jos) – “comision” pentru executor şi zece la sută din valoarea imobilului scos chipurile la licitaţie.

Escroaca avea oameni în puncte-cheie

Un om de afaceri care a investit în “afacerea imobiliară” propusă de avocaţii Jianu povesteşe: “Banii îi depunea ea la CEC, în contul executorului. După două zile te suna Jianu şi îţi spunea să te întâlneşti cu ea să îţi dea actul de adjudecare a licitaţiei. După ce săreai în sus de fericire că ai luat o casă la preţ de nimic, îţi propunea să dai şi restul de bani ca să poată face executorul punerea în posesie. Avea oameni în puncte-cheie unde puteai să verifici, la cadastru, la biroul de executări civile, care o acopereau.

În mod sigur şi executorul judecătoresc Radu Iordache era în combinaţie cu ea, deşi acum spune că nici măcar nu o cunoaşte pe Jianu. Eu am evitat o ţeapă totală pentru că am încălcat regula: m-am dus să văd casa pe care o vânam. Când am sunat la uşă mi-a deschis o doamnă care mi-a spus că nu are cum să piardă casa pentru o rată neplătită la ALTEX. Când mi-am cerut banii înapoi avocata m-a ameninţat cu moartea”. Cel care făcea în ultima vreme pe şoferul şi garda de corp a avocatei era nimeni altul decât Florin Pastramă, fiul şefului unui clan ţigănesc. 

Banii erau spălaţi prin recuperatori 

Avocata Jianu îl cunoscuse printr-un amant de-al ei - samsar de maşini. Jianu îl folosea pe Pastramă la ameninţările cu moartea, aşa că mulţi “clienţi” preferau să nu îşi pună în cap clanurile ţigăneşti şi renunţau la bani. Clanul Pastramă este aşa de temut încât avocata a dat câteva ţepe imobiliare chiar şi la câţiva cămătari din Bucureşti.

În plus, Pastramă mai folosea şi la “albitul” banilor. Prin intermediul unei agenţii imobiliare din Colentina – controlată de clan - avocata Jianu spăla banii din ţepe. Aşa se face că la percheziţia care a avut loc la casa avocatei s-au găsit numai 200 de milioane de lei vechi. Au dat însă peste falsuri făcute din 2003, şi de nume cunoscute din poliţie şi justiţie.

Avocata a fost săltată de la birou: mai exact, din limuzina BMW. Procurorii au găsit în maşină un laptop, o imprimantă color, o pungă de ştampile (de la cadastru, executor, CEC etc) şi mai tot ce îi trebuia avocatei să facă falsurile. În mod paradoxal, funcţiile publice deţinute de “victime” au fost un atu al avocatei-escroc. Ea s-a bazat pe faptul că păgubiţii nu o vor denunţa pentru că, la rândul lor, nu puteau să justifice sacoşele de bani date avocatei.

Din acest motiv,  în paralel cu cercetările procurorilor de la Curtea de Apel Bucureşti, acum, au fost declanşate anchete interne în interiorul instituţiilor unde lucrează păgubiţii.


Citește și: