Andreea OFIŢERU
5804 vizualizări 7 nov 2012

Bătăile din faţa şcolii din ultima lună sau molestarea elevelor ar putea să fie de domeniul trecutului în câţiva ani, în mai multe şcoli din România. 100 de elevi de la clasele primare învaţă prin joacă cum să crească frumos şi cum să nu devină violenţi, prin aceeaşi metodă prin care au fost trataţi copiii care au supravieţuit Holocaustului.

Printr-un proiect Comenius, cu finanţare europeană, dezvoltat în parteneriat între România şi Turcia, învăţătorii se străduiesc să-i înveţe pe cei mici cum să colaboreze şi cum să atenueze posibilele conflicte.

Metoda folosită de patru învăţători din Braşov în proiectul european este una cunoscută în toată lumea şi folosită în şcoli din 30 de ţări din întreaga lume. Prin această metodă, de pildă, copiii supravieţuitori ai Holocaustului au reuşit să devină oameni în toată firea în ciuda chinurilor la care au fost supuşi. Autorul metodei este un evreu de origine română, născut în urmă cu 81 de ani la Botoşani. Medicul şi pedagogul Reuven Feuerstein a revoluţionat pedagogia prin stimularea gândirii copiilor prin teoria modificării structurii cognitive. Medicul consideră că teoria este legată de cantitatea şi calitatea experimentelor de învăţare mediată la care a fost supusă persoana asupra căreia se aplică.

Învăţătorii din Braşov implicaţi în proiect spun că elevii care sunt supuşi la o astfel de metodă sunt învăţaţi să transpună în viaţa de zi cu zi experienţa trăită la clasă. "Este o lecţie interactivă la care participă toată lumea", spune Viorica Negruţiu, învăţătoare implicată în proiect.

"Nu folosim întreaga metodă Feuerstein, ci numai strategii de învăţare, iar noi nu folosim metoda pentru că şcolile în care se aplică sunt multe violenţe, ci ca mod de prevenire a violenţei în rândul celor mici. În acest fel, elevii învaţă de mici să coopereze între ei", afirmă Mihaela Zugravu, inspector şcolar pentru învăţământul primar la Braşov. Ea spune că alegerea şcolilor din proiect a fost una aleatorie, dar cu acordul părinţilor. Proiectul a început anul trecut, dar, după cum spun învăţătorii implicaţi în proiect, este deja un succes, deoarece a fost cerut şi de alte şcoli.

Foto: Otilia Todor, profesoara care a adus metoda în România

Metoda Feuerstein este predată ca disciplină opţională. Are două module: unul prin poveşti ilustrate şi altul prin care cei mici învaţă ABC-ul emoţiilor.

În cadrul primului modul, micuţii sunt învăţaţi ca prin ilustrarea povestirilor să găsească echilibrul în anumite soluţii prin anumite strategii de gândire. "Copiii învaţă de mici să găsească soluţii la problemele lor prin extragerea concluziilor din situaţiile din viaţa de zi cu zi", arată Otilia Todor, psihopedagogul care a adus metoda la clasele primare şi în acelaşi timp a înfiinţat Asociaţia Feuerstein în România.

În cel de-al doilea modul, elevii sunt învăţaţi cum să lucreze cu propriile emoţii. Experţii susţin că în acest mod cei implicaţi în proiect îşi focalizează atenţia pe indiciile sociale şi comportamentale ale lor sau ale altor persoane. "Prin această modalitate elevul îşi defineşte natura sentimentelor şi originea lor şi îşi dezvoltă capacitatea de înţelegere a emoţiilor, inclusiv să le recunoscă expresiile faciale şi corporale ale celorlalţi", a mai spus Otilia Todor.

În proiect, şcolile din Braşov sunt partenere cu cele din Turcia, cu care fac adesea schimb de experinţă. Hanefi Zobrar, profesor turc la o şcoală din Iskenderun, Hatay, a fost câteva zile în România pentru a vedea cum previn învăţătorii români violenţa. "Şi noi, în Turcia, avem cazuri de violenţă. Metoda a funcţionat foarte bine pentru că acum elevii care au fost violenţi în trecut nu mai sunt aşa deloc, ci colaborează unii cu alţii", a arătat Hanefi Zobrar. El spune că a venit în România să înveţe despre cum să aplice empatia în metodă.

Ce este metoda Feuerstein

Metoda Feuerstein a fost denumită după Reuven Feuerstein, un medic şi pedagog evreu originar din România, care trăieşte în prezent în Israel. În vârstă de 81 de ani, Feuerstein este cunoscut în toată lumea pentru metoda sa inovativă. El şi-a dedicat viaţa copiilor supravieţuitori ai Holocaustului, cărora a încercat să le stimuleze gândirea. Medicul a pus la punct 14 intrumente diferite prin care pedagogii şi elevii pot dezvolta funcţiunile cognitive şi pot dobândi deprinderi de învăţare eficientă.

Cum stă România la violenţă

Ministerul Educaţiei are în lucru un proiect prin care vrea să modifice regulamentul şcolar. Ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu a spus că regulile pentru elevi se vor schimba în privinţa modului în care se va face accesul în şcoală. Instituţia va fi păzită mult mai strict, iar vizitatorii care au treabă în şcoli vor fi însoţiţi pe tot timpul vizitei.

Datele de la Ministerul Educaţiei arată că în anul şcolar trecut numărul cazurilor de violenţă înregistrate în şcoli a fost de 4.131, dar aici intră nu numai bătăile dintre elevi, ci şi consum de alcool, discriminare şi însuşire de bunuri găsite.

În schimb, potrivit informaţiilor de la Poliţie, numărul elevilor bătăuşi a scăzut în anul 2011-2012. Statisticile de la Poliţie arată că anul trecut infracţiunile care implică violenţă sunt în scădere după cum urmează: tâlhărie- cu 16,7% ,ameninţare- cu 38,9%, distrugere - cu 13,6%, vătămarea corporală- cu 47%, lovire sau alte violenţe- cu 0,4%.

FOTOGRAFII: site-ul www.peacebrasov.ro

Citește și: