Gandul
1220 vizualizări 25 iun 2019

VIDEO - Dana Gîrbovan la „Marius Tucă Show”, partea a II-a: 

Gîrbovan, despre cazul Sorinei: A fost şocant modul cum procurorul a acţionat / Un copil nu e obiect

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, la „Marius Tuca Show”, că situaţia fetiţei din Baia de Aramă a şocat şi a creat emoţie în rândul opiniei publice din cauza modului în care procurorul a acţionat, fiind acolo pentru a pune în aplicare un mandat de percheziţie, însă copilul nu e obiect sau înscris.

„Ceea ce a creat această emoţie publică extraordinară este evident, pentru că a fost implicat un copil. Astfel de evenimente care relevă suferinţa unui copil atrag o mare simpatie şi emoţie publică. Ce a fost distinct în caz e că un procuror a mers şi a ridicat copilul din familia în care crescuse, familia fostului asistent maternal pentru a o preda, aşa cum spune singură, părinţilor adoptivi în baza unui mandat de precheziţie. (...) Am spus şi repet: ca regulă, hotărârile se pun în executare de către executorii judecătoreşti, după procedura. Ce a fost şocant a fost modul în care procurorul a acţionat asupra copilului, acest lucru a stârnit emoţie”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România (UNJR), la „Marius Tucă Show”.

Potrivit magistratului, problema fetiţei din Baia de Aramă scoate la iveală probleme privind lipsa procurorilor specializaţi pentru astfel de cazuri.

„Să ai în vedere şi sensibilitatea minorului şi a cauzei. Din păcate, acest lucru este teoretic. Procurorul s-a dus pentru a pune în executare un mandat de percheziţue în care se spunea să ridice obiecte şi înscrisuri pentru a se proba infracţiunea pentru care ei fuseseră sesizaţi. Un copil nu e un înscris şi nici un obict să fie ridicat. (...) Din cauza acestei metode intempestive de a pune în execuţie hotărârea de adopţie, copilul a fost lipsit de consiliere psihologică”, a mai spus Gîrbovan.

Dana Gîrbovan, despre protocoalele secrete: De ce nu am făcut toţi grevă să ne revoltăm?

Dana Gîrbovan, preşedintele UNJR, a declarat, la „Marius Tucă Show” că instituţiile care ar fi trebuit să apere independenţa justiţiei sunt cele care au semnat pact cu un serviciu secret lucru de nepermis într-un stat european.

„Cum este posibil, pentru numele lui Dumnezeu, ca într-o ţară europeană, unde clamăm valorile europene, să permitem unui serviciu militarizat să incheie pacte secrete cu ÎCCJ, cu Inspecţia Judiciară, cu CSM şi parchetul general, întreg sistemul judiciar. De ce nu a ieşit lumea să se revolte? De ce nu am făcut toţi grevă să ne revoltăm? Cum să vorbeşti despre independenţa justiţiei când tu trebuia să aperi independenţa, Înalta Curte, Inspecţia aţi încheiat asftel de protocoale”, a declarat Dana Gîrbovan, la „Marius Tucă Show"”.

Preşedintele UNJR, care a avut zeci de reacţii publice cu privire la efectul nociv al protocoalelor secrete din justiţie, spune acum că la baza lor stă de fapt mentalitatea învechită.

„Avem o problema de mentalitate la nivel de cetăţean, nu am reuşit să ne rupem de greaua moştenire comunistă, de apucăturile de acum 30 de ani, pentru a trai în democratie, a ne simti liberi”, a mai spus Gîrbovan.

Preşedintele UNJR: Sunt judecători trimişi în judecată pentru că procurorii au considerat deciziile nelegale

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, la „Marius Tucă Show”, că au existat cazuri de presiune clară asupra unor judecători prin intermediul cercetărilor care se făceau împotriva lor,precizând că au fost judecători trimişi în judecată pentru că procurorii au considerat deciziile nelegale.

„Am văzut în ultimele zile din nou o campanie garesivă împotriva Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie (SIIJ). Ideea acestei secţiii şi faptul că ea a fost susţinută şi de UNJR şi de AMR şi de mulţi alţi colegi nu a apărut din neant, că nu vrem noi neapărat să avem noi o secţie anume care să cerceteze infracţiunile. A fost o nevoie de a se da procurorilor şi judecătorilor garanţii suplimentare împotriva cercetării lor, pentru că s-a dovedit că foarte uşor astfel de cercetări făcute fără niciun fel de control, fără niciun fel de garanţie de independenţă poate să devină mijloace de presiune împotriva judecătorilor, iar lucrurile au fost mult mai grave decât ne-am imaginat. Au fost judecători trimişi în judecată pentru simplul motiv că procurorii au considerat că hotărârea respectivă este nelegală sau netemeinică (...) A trimit un judecător în judecată pentru hotărârea pronunţată este un atac la independenţei sale şi aşa este. Lucrurile acstea s-au întâmplat”, a declarat Dana Gîrbovan.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România susţine că rolul acesta de verificare a legalităţii vine tot din procuratura stalinistă, "dar nici măcar aceia nu trimiteau în judecată judecătorii şi cercetau penal pentru hotărâri, ci procurorul general putea să atace în recurs în anulare o hotărâre judecătorească".

„Dacă judecătorii care judecau cauze, în special cauze de corupţie cu impact mediatic mare aveau aveau această temere că hotărârile pe care le vor da ar atrage din partea DNA, unde se afla serviciul de anchetă a magistraţilor în acea perioadă, ar putea ulterior să-i deschisă dosar penal judecătorului aveai deja un mijloc de presiune în favoarea statului şi încă unul foarte puternic. Foarte grav sunt discuţiile de la DNA Oradea, care au apărut în spaţiul public, în care aceştia vorbeau despre um să facă dosare anumitor judecători pentru ca şi celorlalţi să li se facă frică. Aşa ceva este nu revoltător, este înspăimântător”, a completat Dana Gîrbovan.

Dana Gîrbovan, despre dosarele cu magistraţii: Nu ştim dacă au avut bază factuală solidă

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că sunt îngrijorătoare cifrele privind dosarele cu magistraţii deschise din oficiu, subliniind faptul că nici nu se justifică explicaţia procurorilor potrivit căreia cauzele au fost plângeri ale cetăţenilor. „De ce îl ţii 4 ani?”, se întreabă magistratul.

„Au fost dosare (cu magistraţii, n.r.) deschise din oficiu. Nici acum nu-s foarte clare cifrele, dar este important că au fost peste 100 sigur, în doi ani deschise din oficu. Adică nu că a venit o plângere şi spune că judecătorul a făcut un abuz de încredere că mi-a respins mie acţiunea. (..) În acele dosare încă nu ştim câte au fost trimise în judecată, câte au fost condamnaţi judecătorii dintre ele ca să vezi dacă au avut o bază factuală solidă în momentul în care ele au fost deschise. Trebuie văzut cât timp au fost deschise. De ce să ţii un dosar? A venit cu această explicaţie foarte multe dintre ele sunt plângeri nefondate de la cetăţeni. Asta nu explică de ce ţii deschis un dosar doi trei sau patru ani de zile, că ar trebui închis imediat”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, la „Marius Tucă Show”.

Potrivit judecătorului, dacă Secţia pentru anchetarea magistraţilor nu ar fi fost infiinţată, nici în prezent nu am fi aflat cifrele privind cauzele cu magistraţii.

Gîrbovan: Se spune că a fost referendum pe justiţie. Nu a fost, a vizat justiţia într-o mică măsură

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat, cu privire la referendumul iniţiat de Klaus Iohannis, că demersul nu a fost unul pentru justiţie, deoarece a vizat acest domeniu într-o foarte mică măsură, iar întrebările conţineaşi noţiuni precum amnistie şi graţiere, care intră în răspunderea Parlamentului. 

„Eu mi-am exprimat punctul de vedere vizavi de modul în care au fost formulate întrebările. Dincolo de faptul că trebuia să ai studii juridice serioase, adicp să fi trecut prin Facultatea de Drept, (...)ele impiedicau cetăţeanul să aleagă un răspuns aşa cum ar fi vrut să-l dea, în condiţiile în care o întrebare conţinea trei întrebări sau patru. Ce este deranjant este că din nou, justiţia este folosită şi numele justiţiei este folosit în referendum. Se tot spune că a fost un referendum pentru justiţie. Nu a fost un referendum pentru justiţie, pentru că nu a vizat justiţia decât într-o măsură foarte mică, cea privind interdicţia ordonanţelor de urgenţă, de organizare judiciare”, a declarat judecătorul Dana Gîrbovan, la „Marius Tucă Show”.

Potrivit magistratului, noţiunile din întrebările de la referendum precum amnistie, graţiere, incriminarea faptelor nu sunt „treaba justiţiei”.

„Este politica penală, a statului, care este răspunderea Parlamentului. Faptul că se insistă să suprapui cele două noţiuni este, din nou, un atac la adresa statului de drept”, a mai spus magistratul.

La referendumul de pe 26 mai, cetăţenii au fost chemaţi să se pronunţe prin „Da” sau „Nu” cu privire la întrebările:

1. „Sunteţi de acord cu interzicerea amnistiei şi graţierii pentru infracţiuni de corupţie?”

2. „Sunteţi de acord cu interzicerea adoptării de către Guvern a ordonanţelor de urgenţă în domeniul infracţiunilor, pedepselor şi al organizării judiciare şi cu extinderea dreptului de a ataca ordonanţele direct la Curtea Constituţională?”.

Referendumul a fost validat.

Preşedintele UNJR: În 2015, când Dumbravă vorbea de câmpul tactic, nu ne imaginam că există protocoale

Preşedintele UNJR, Dana Gîrbovan, a declarat, la „Marius Tucă Show”, că în 2015, în momentul când generalul Dumitru Dumbravă, fost secretar general al SRI, vorbea de „câmpul tactic”, nimeni nu-şi imagina că există vreun protocol şi nici măcar cât de extins era acest „câmp tactic”. 

„Dacă protocoalele respective, că se susţine lucrul acesta , nu au fost nocive, de ce sunt secrete actele întocmite în baza lor? Ce ascund? Nu ascund nimic, scoateţi-le la iveală pentru că este dreptul fiecărui cetăţean să ştie exact ce s-a întâmplat acolo. Poate nu s-a întâmplat nimic nelegal, dar trebuie lămurit. Nu face bine să mergem înainte cu aceste suspiciuni. În 2015, când vorbea generalul Dumbravă despre câmpul tactic, nu ne imaginam că există nici măcar protocolul din 2009, darămite alte protocoale despre care vorbim acum. Şi cât de extins este acest câmp tactic. Nu urmăresc cariera lui Dumbravă”, a declarat Dana Gîrbovan.

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România a precizat că prin tehnicile abuzive ale procurorilor şi prin actele întocmite în baza protocoalelor a fost decredibilizată lupta anticorupţie din ţara noastră.

„Este suficient să ne uităm la numărul de achitări, a rezultatelor care vin acum în urma unei astfel de lupte să ne dăm seama că a fost un fiasco. Eu întreb un singur lucru, admiţând că suntem într-un război. Nu suntem, dar să considerăm că suntem, punem deoparte legea. Cum e posibil ca după 10 ani România să fie în continuare o ţară coruptă? Cu mari probleme de corupţie, în care să fim în continuare vizaţi, să ni se spună aveţi probleme cu corupţia, luptaţi împotriva ei”, a mai spus Dana Gîrbovan.

Dumitru Dumbravă a lucrat în cadrul Serviciului Român de Informaţii. În 2014, a fost promovat la gradul de general de brigadă. A fost şef al direcţiei juridice din SRI până în 2016, când a fost numit secretar general al serviciului. Generalul a devenit cunoscut după ce a declarat că Serviciul Român de Informaţii urmăreşte finalizarea dosarelor în instanţă, caracterizând justiţia drept un „câmp tactic”.

Gîrbovan, despre apărătorii lui Lazăr: A fost o replică ce m-a lăsat fără grai

Preşedintele UNJR Dana Gîrbovan a declarat, la „Marius Tuca Show”, că în cazul Augustin Lazăr, modul în care unii au încercat să îi justifice faptele de dinainte de Revoluţie spunând că acum e apărător al statului de drept, arată de fapt cum o ideologie este folosită pentru a apăra alta.

„Foarte mare toleranţa la compromisuri a societăţii din România, pe care o explic prin lipsa de cunoaştere a trecutului şi a consecinţelor nefaste asupra fiecărui om. Să învăţăm ceva şi să fie predată la Facultatea de Drept şi Institutul Naţional al Magistraturii: ce rol a avut justiţia în perioada comunistă? Dacă nu învăţăm să identificăm mecanismele, riscăm să repetăm. Justitia a fost făcută tot din procurori şi judecători”, a declarat Dana Gîrbovan, la „Marius Tuca Show”.

„Când a fost întrebat GDS (n.r.: Grupul d edialog Social) cum se împacă statutul GDS cu statutul de fost procuror comunist în închisorile comuniste, răspunsul a fost că a rezistat în faţa asaltului corupţilor, a fost folosită o ideologie pentru a, culmea, a justiţfica terorismul unei alte ideologii. Nu îşi dau seama de ironia tristă a acestei situaţii în care îi fac egali pe cei de dinainte cu cei de acum.
La Facultatea de Drept e materia Istoria Statului şi a Dreptului, dar nu se spune nimic despre comunism.(...) Unul dintre proiecte să luăm legătura cu cercetătorii istorici să prin seminarii să trezim interesul colgilor noştri”, a mai spus Gîrbovan.

Întrebată de lipsa de reacţie a procurorilor în cazul Augustin Lazăr, Gîrbovan a spus: „Am văzut în schimb un comunicat al unei asociaţii a procurorilor, la uimirea mea de ce tac procurorii, a fost o replică ce m-a lăsat fără grai: că aşa au fost vremurile, că au făcut ce au făcut alte 23 de milioane de oameni”.

Preşedintele UNJR, despre boicotul din CSM: Cei 7 membri arată că nu sunt de acord cu legea, deci o nu aplică

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că cei şapte membri CSM care au boicotat plenul demonstrează că nu sunt de acord cu legea în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică, adăugând totodată că acţiunea lor poate fi tradusă ca o „răsucire la spate a mâinii Guvernului”. 

„Cei 7 membri arată că nu sunt de acord cu legea în vigoare, motiv pentru care nici nu o aplică,. Rezumând, acesta este pesajul pe care il transmit. (...) Este o răsucire la spate a mâinii Guvernului, care este foarte periculoasă pentru că răstoarnă echilibrul puterilor în stat. Noi pretindem celorlalte puteri să nu facă presiune asupra noastră şi să ne resepcte indepnendenţa, ar trebui să dăm dovadă de acelaşi respect şi faţă de celalalte autorităţi şi de rolul pe care-l are fiecare”, a declarat Dana Gîrbovan, la Marius Tucă Show.

Potrivit magistratului, cei şapte membri CSM ar fi trebuit să voteze în plen aşa cum considerau.

„Dar nu pot printr-o acţiune de forţă, o minoritate să blocheze aplicarea legii de către majoritate şi nici să cu justificări că ei ar vorbi în numele majorităţii judecătorilor şi că asta îşi doresc. Au o lege pe care trebuie să o respecte. Vă puteţi imagina ce înseamnă, venind de la cel mai înalt for, transmiterea unui astfel de mesaj: că legea este obligatorie atunci când noi suntem de acord cu ea”, a mai spus Gîrbovan.

Şapte membri ai CSM, printre care şi Nicolae Solomon, vicepreşedinte al forului, au cerut public amânarea tuturor discuţiilor cu privire la Secţia de Investigare a magistraţilor până la traducerea raportului Comisiei de la Veneţia şi a raportului GRECO.

Aceştia nu s-au prezentat la plenul de luni, de aceea şedinţa a fost amânată din lipsă de cvorum.

Gîrbovan: Dacă voi vedea că aş avea mai multă eficienţă ca membru CSM, probabil că aş candida 

Preşedintele Uniunii Naţionale a Judecătorilor din România, Dana Gîrbovan, nu a exclus, marţi seară, la „Marius Tucă Show”, o candidatură pentru Consiliul Superior al Magistraturii (CSM), precizând că dacă va considera că are mai multă eficienţă în această poziţie, o va face. 

Întrebată de ce nu candidează pentru un post în cadrul Consiliului Superior al Magistraturii (CSM), Dana Gîrbovan a precizat că, momentan, nu se gândeşte la o candidatură pentru simplul fapt că nu sunt alegeri pentru Consiliu.

„Nu sunt alegeri pentru Consiliul Superior al Magistraturii. Mai sunt 3 ani până atunci şi îmi gândesc acţiunile, deocamdată, paşii concreţi pe UNJR. Dacă voi face analiza şi voi vedea că aş avea mai multă eficienţă ca membru CSM probabil că aş candida”, a declarat Dana Gîrbovan.

Pe 12 decembrie 2018, Lia Savonea a fost validată de către plenul Consiliului Superior al Magistraturii pentru funcţia de preşedinte CSM, judecătorul fiind singurul candidat pentru această poziţie.

Dana Gîrbovan: Parlamentul are obligaţia să exercite control asupra serviciilor de informaţii. A eşuat

Judecătorul Dana Gîrbovan a declarat că Parlamentul a eşuat în a-şi exercita obligaţia constituţională de a controla serviciile de informaţii şi de a verifica dacă acestea îşi desfăşoară activitatea în limitele legii, aspect ce reiese şi din decizia CCR.

„CCR, - şi acest aspect a trecut cu vederea - în decizia privind conflictul constituţional, a constatat că Parlamentul este, deopotrivă vinovat de situaţia creată, pentru că are obligaţia constituţională de a exercita un control civil asupra serviciilor de informaţii, de a verifica dacă acestea îşi desfăşoară activitatea în limitele legii. A eşuat în a face acest lucru, la fel cum a eşuat şi justiţia. Aceasta este o problemă în sine foarte mare a democraţiei româneşti, când ai nişte servicii de informaţii lipsite de foarte mari puteri, cu buget exorbitant”, a declarat Dana Gîrvoban, la Marius Tucă Show.

Potrivit magistratului, rapoartele SRI au drept concluzii faptul că serviciul şi-a derulat activitatea în limitele legii.

Curtea Constituţională a României a admis, în luna ianuarie, sesizarea Camerei Deputaţilor referitoare la existenţa unui conflict între Parlament şi Ministerul Public care prevede, printre altele, că efectele protocoalelor continuă să se producă, chiar şi după denunţarea lor.

Citește și: