Daniela Timofti
1498 vizualizări 27 dec 2018

Ministrul un genunche, doi genunche

Anul 2018 a fost unul agitat pentru sistemul de învăţământ din România. Educaţia a început cu Liviu Pop la minister, care a plecat însă destul de repede, odată cu Guvernul Mihai Tudose, pe 29 ianuarie 2018. Mandatul acestuia s-a remarcat prin gafe şi de discursuri pline de greşeli gramaticale.

4 miniştri la Educaţie

Trei greşeli gramaticale în doar nouă secunde

În timpul unei şedinţe de Guvern de la începutul lunii septembrie 2017, ministrul Educaţiei a reuşit performanţa de a face trei greşeli gramaticale în doar nouă secunde:

1. „programele trebuiesc"– corect: trebuie;

2. „planurile cadru- va fi modificat"- corect: planurile-cadru vor fi modificate;

3. „va fi modificat şi planu, li programul" / corect: vor fi modificate şi planul, şi programul.

Ministrul gafelor şi greşelilor gramaticale

Tot în luna ianuarie, în mediul online circula o înregistrare video în care Valentin Popa, pe atunci Rector al Universităţii ''Ştefan cel Mare'', din Suceava, rostea un discurs presărat de greşeli.

La deschiderea anului academic, Valentin Popa spunea că atât timp cât alocaţia pentru un student e mai mică decât cea pentru un deţinut, numărul lor va tinde să se egaleze întrucât lipsa finanţării educaţiei duce la costuri mai mari cu cei "needucaţi". "Decidenţii politici trebuie să fie conştienţi că atât timp cât alocaţia pentru un student va fi mai mică decât cea pentru un deţinut, într-un final, numărul acestora va tinde să se egaleze. Cu cât foloseşti fonduri mai puţine pentru educaţie, cu atât ai nevoie de mai mulţi bani pentru cei needucaţi", spunea Popa în cadrul acelui discurs.

Câteva ore mai târziu, venea anunţul propunerii acestuia în Cabinetul Viorica Dăncilă, ca ministru al Educaţiei. Propunerea a fost acceptată, aşa că acesta şi-a preluat portofoliul. Însă greşelile au continuat să vină. Valentin Popa a folosit de mai multe ori cuvântul ”pamblică” în discursuri, pe lângă numeroasele dezacorduri. Ulterior, el a explicat că "pamblica" este un regionalism din zona Moldovei. "În ceea ce priveşte cuvântul «pamblică», în Moldova se foloseşte acest cuvânt, este un regionalism. Întotdeauna am vorbit aşa şi sunt mândru că sunt bucovinean şi voi folosi în continuare aceste regionalisme. Chiar dacă aici în Bucureşti am fost privit cu zâmbete", a spus Valentin Popa.

Fostul ministru a pus nenumăratele greşeli pe seama emoţiilor. "Nu neg că am făcut în trecut astfel de greşeli. Cine nu mai greşeşte? Oare mai găsim o persoană publică care în ultimii ani să nu aibă astfel de dezacorduri? Afirm cu tărie că trebuie să am un limbaj perfect, mă voi strădui să îl am", spunea Popa.

Limbajul celui care trebuia să fie exemplu însă pentru elevi şi studenţi a devenit prilej de zâmbete în Parlament când trei aleşi, printre care s-a numărat Florin Roman şi Radu Leureanu, au tăiat, în mod ironic, panglici în timp ce ministrul se prezenta în comisia de învăţământ, ştiinţă, tineret şi sport din Camera Deputaţilor. Apoi, Mihai Goţiu, parlamentar USR, i-a înmânat lui Valentin Popa şi o carte de gramatică.

Nu a fost însă singurul aspect controversat al mandatului lui Valentin Popa la Educaţie. În aprilie 2018, Universitatea Bucureşti anunţa că va da în judecată Ministerul Educaţiei Naţionale, pentru că i-au fost reduse semnificativ numărul de locuri plătite din bugetul statului. Senatul Universităţii din Bucureşti a solicitat Ministerului Educaţiei anularea imediată a repartizării locurilor bugetate pentru anul universitar 2018-2019 şi revenirea la cifra de şcolarizare aferentă anului universitar anterior, până la elaborarea şi implementarea unor criterii juste şi transparente. Demersului i s-au alăturat apoi Universitatea Babeş Bolyai din Cluj şi Universitatea de Vest din Timişoara. Mai mult, studenţii Universităţii Bucureşti au intrat şi în grevă japoneză, principala nemulţumire fiind reprezentată de repartizarea cifrei de şcolarizare către universităţi pentru anul universitare 2018-2019.

Valentin Popa a fost acuzat direct de către rectorul Universităţii Bucureşti, Mircea Dumitru, că a alocat pe criterii politice locurile în cadrul universităţilor, ministrul negând şi precizând că repartizarea era una preliminară, cea definitivă urmând să aibă loc în toamnă. Universitatea din Bucureşti avea 900 de locuri bugetate nerepartizate, mai spunea Popa, care ar putea fi oferite celor care sunt la studii cu taxă, iar scandalul s-a diluat.

În bilanţul de şase luni în fruntea ministerului, Valentin Popa a reuşit însă să readucă atenţia asupra problemelor sale cu limba română. “Manualele şcolare este (n.r. - sunt) un subiect intens şi probabil principala sarcină a Ministerului Educaţiei” este doar un exemplu. Un alt dezacord între subiect şi predicat: ”În acest cost de 24 de milioane de lei este inclusă (n.r - sunt incluse) editarea şi drepturile de autor”. Vizibil a fost şi momentul în care ministrul Educaţiei Naţionale a citit greşit şi cu dificultate denumirea instrumentului de autoevaluare - HEInnovate. Exprimările nefericite nu au lipsit nici ele. “Mai bine să avem elevul la şcoală, să stea în clasă, decât să închidem şi să îl trimitem în spaţiul public", a spus Valentin Popa.

Nu trecuse bine scandalul universităţilor că o nouă controversă a învăluit sistemul de învăţământ din România - cea a erorilor din manuale. Mai multe greşeli au fost observate, în august, în noile manualele de Geografie, Matematică şi Biologie pentru elevii din clasa a VI-a. În manualul de Geografie pentru clasa a VI-a erau greşeli de tipul plasării pe hartă a oraşului Turnu Măgurele în locul oraşului Drobeta - Turnu Severin, Marea Moartă ajungea în locul Mării Roşii, Insula Ascension devenea Asuncion, iar Tasmania era botezată Vanuatu.

În manualul de Biologie pentru clasa a VI-a, inima şi ficatul erau reprezentate greşit. După ce scandalul a luat amploare, iar greşelile au fost mediatizate, Editura Didactică a anunţat iniţial că va corecta erorile însă doar în manualele digitale, exprimându-şi încrederea că acestea “nu sunt recurente”. Apoi, când deja greşelile începuseră să fie depistate în din ce în ce mai multe manuale, Editura Didactică şi Pedagogice a anunţat că va retipări în totalitate manualul de Geografie unde au fost depistate erori, toate costurile fiind suportate de către editură. De asemenea, instituţia i-a dat în judecată pe autorii manualelor.

Cel de-al treilea scandal avea însă să fie şi ultimul pentru Valentin Popa în fruntea ministerului Educaţiei. Anunţul demisiei sale a venit pe 27 septembrie, după o discuţie la Palatul Parlamentului cu preşedintele PSD, Liviu Dragnea. Popa declara, ulterior, că a părăsit cabinetul Dăncilă pentru că nu era de acord cu solicitarea UDMR de modificare a ordonanţei privind desfăşurarea orelor de limba română la clasele cu predare în limbile minorităţilor. Decizia venea după ce UDMR i-a reproşat lui Popa că a introdus în ordonanţa privind predarea limbii române în şcolile cu predare în limbile minorităţilor anumite modificări.

4 miniştri la Educaţie

Concret, ordonanţa 9/2018 prevedea ca în învăţământul primar, la clasele cu predare în limbile minorităţilor naţionale, orele de Limba şi literatura Română prevăzute în planurile de învăţământ să fie predate de profesori cu studii superioare de specialitate. Potrivit documentului, predarea limbii române în şcolile minorităţilor era susţinute de către învăţătorii care nu aveau studii universitare de limba română. „Articolul introdus de ministrul Educaţiei în august în ordonanţa simplă şi care dă un răspuns la problemele învăţării limbii române în şcolile cu predare în limba maternă a fost un pas greşit, o greşeală uriaşă, a fost acţiunea singulară a ministrului. Nu există nici un argument profesional şi politic pentru a susţine o astfel de schimbare. Trebuie anulat acest articol şi am cerut OUG, nu trebuie să lăsăm aşa lucrurile. Ministrul, prin faptul că s-a supărat, că s-a gândit la o soluţie neprofesională, a creat o problemă politică", spunea Kelemen Hunor.

Valentin Popa a replicat, spunând însă că limba română şi România nu sunt de negociat şi precizând că solicitarea UDMR de modificare a ordonanţei privind desfăşurarea orelor de limba română la clasele cu predare în limbile minorităţilor avea un scop politic şi era mai degrabă centrată pe profesor decât pe elev. Guvernul a adoptat în cele din urmă ordonanţa de urgenţă, revenindu-se la forma anterioară a reglementării, fără modificările aduse de ministru.

Al treilea ministru nu a fost cu noroc

Valentin Popa nu a plecat însă de la conducerea portofoliului de învăţământ fără a lăsa “de muncă” succesorului, care s-a dovedit a fi Rovana Plumb, numită interimar. Ministerul Educaţiei Naţionale (MEN) a modificat structura subiectelor de examen, astfel încât acestea să conţine 40% întrebări grilă, întrebări cu alegere duală sau întrebări cu răspuns Adevărat sau Fals. Reprezentanţii MEN au spus că astfel răspunsul elevilor va fi notat obiectiv.

Schimbările la examenele de Bacalaureat şi Evaluarea Naţională pentru clasa a VIII-a nu au fost însă consultate public, fapt ceea ce a dus din nou la o întreagă controversă. Asta în condiţiile în care Valentin Popa a recunoscut, pentru Mediafax, că ideea de a introduce testele grile i-a aparţinut, iar examenul de admitere la universităţile de Medicină l-a inspirat. Prima acţiune a ministrului interimar Rovana Plumb a fost o întâlnire cu reprezentanţii profesorilor şi învăţătorilor pentru a discuta dificultăţile pe care aceştia le întâmpină în activitate.

4 miniştri la Educaţie

Printre problemele semnalate se număra birocraţia din învăţământ, programa şcolară şi inspecţiile. De asemenea, în urma discuţiilor cu reprezentanţii elevilor, ai profesorilor şi ai părinţilor Rovana Plumb anunţa că în acest an şcolar nu se vor schimba subiectele pentru examenele de BAC şi Evaluarea Naţională întrucât "în timpul jocului nu se schimbă regulile". „ În acest an şcolar, nu se aplică nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte. În acest an şcolar, sunt înscrişi în clasa a VIII-a 181.000 de copii, iar în clasa a XII-a sunt înscrişi 154.000 de copii. Aceştia vor susţine Evaluarea Naţională, respectiv Bacalaureatul în aceleaşi condiţii ca în anul şcolar trecut. Nu se aplică pentru acest an şcolar nicio schimbare privind formatul variantelor de subiecte”, declara ministrul interimar al Educaţiei, Rovana Plumb.

Bomboana de pe coliva educaţiei româneşti

Următorul ministru al Educaţiei a venit ca o surpriză pentru toată lumea, mai ales pentru opinia publică: Ecaterina Andronescu. Surpriza nominalizării era dată de faptul că Andronescu, cea care mai avusese nu mai puţin de trei mandate ca ministru al Educaţiei, îl criticase deschis pe liderul PSD, Liviu Dragnea, şi i-a cerut, printr-o scrisoare deschisă chiar să se retragă de la conducerea partidului. Cu toate acestea, ea a fost propusă de PSD pentru a ocupa portofoliul Educaţiei, iar pe 16 noiembrie, preşedintele Klaus Iohannis semna decretul pentru numirea acesteia.

Dacă pentru opinia publică şi pentru scena politică, numirea a fost o supriză, pentru cei din sistem ea era una arhi-cunoscută. Ecaterina Andronescu mai fusese de trei ori ministru al Educaţiei, prima dată între 2000-2003. Apoi, din 22 decembrie 2008 şi până pe 1 octombrie 2009, a fost ministrul Educaţiei, Cercetării şi Inovării în Guvernul Boc, iar pe 2 iulie 2012 a devenit din nou ministru al Educaţiei şi Cercetării, poziţie pe care a deţinut-o până pe 21 decembrie 2012. Devenise cunoscută după ce, în 2009, a desfiinţat şcolile de de artă şi meserii, iar locurile dedicate acestor domenii au fost redirecţionate către liceele tehnice. Andronescu şi-a motivat alegerea prin faptul că anual peste 55.000 de elevi din clasele a IX-a şi a X-a ieşeau din sistemul de educaţie.

4 miniştri la Educaţie

De asemenea, tot Ecaterina Andronescu a venit cu o ordonaţă de urgenţă la sfârşitul mandatului din 2012, prin care erau scoase din Legea Educaţiei Naţionale incompatibilităţile rectorilor-parlamentari. Potrivit acesteia, lectorii puteau să îndeplinească funcţia de rectori şi după pensioanare. De asemenea, tot ordonanţa de urgenţă adoptată în decembrie 2012 prevedea că rectorii pot fi şi parlamentari sau pot avea funcţii de conducere în partide politice, iar profesorii pot să coordoneze, la doctorat, un număr de studenţi aprobat de senatul universitar. Tot în 2012, ea propunea implementarea unui bacalaureat profesional pentru elevii care nu susţin examenul din prima. Bacalaureatul profesional nu le permitea elevilor să se înscrie la universitate.

Un an mai târziu, Ecaterina Andronescu schimba, fără consultări publice cu reprezentanţii părinţilor, elevilor sau ai profesorilor, gradul de modificare a subiectelor de la examenul de Bacalaureat, lucru care a dus la nemulţumiri. Astfel, elevii de la liceele Tehnologice, care înregistrau rezultate slabe, aveau subiecte diferite faţă de ceilalţi. Noua schimbare a încurajat creşterea promovabilităţii examenului de Bacalaureat.

Aflată la cel de-al patrulea mandat ca ministru, Ecaterina Andronescu a venit din nou cu schimbări. A anunţat, după ce preşedintele Klaus Iohannis a lansat în dezbatere publică proiectul "România Educată", că în luna ianuarie va pune în dezbatere publică un nou proiect de lege a educaţiei. Modificările nu se opresc aici. Ministrul Educaţiei Naţionale a spus că ia în calcul creşterea numărului locurilor la şcoala profesională, precizând că un examen diferenţiat i-ar ajuta pe elevi să-şi aleagă mai uşor parcursul. Ecaterina Andronescu este de părere şi că o soluţie ar fi majorarea numărului de locuri la şcolile profesionale şi ca acestea să devină şcoli profesionale duale, pentru ca elevii să înveţe meserie.

Tot ea a anunţat că Guvernul îşi propune să-i susţină financiar pe elevii din şcoala profesională, cu obligaţia ca aceştia să rămână în ţară timp de cinci ani după terminarea studiilor. De asemenea, ministrul Educaţiei Naţionale a mai spus că îşi propune ca, din fonduri europene, să amenajeze fiecare clasă cu o tablă inteligentă, iar fiecare profesor să dispună de laptop, precizând că elevii vor avea câte o tabletă.

Foto: Hepta

Citește și: