Andrei Luca POPESCU
Departamentul Politic - Mediafax
Mădălina Dârvaru
15993 vizualizări 27 mar 2016

„Înţeleg că România este una din puţinele ţări din Uniunea Europeană care vinde încă cartele pre-pay fără un control de identitate. Înţeleg chiar că au fost folosite în ultima perioadă cartele din România în pregătirea unor atentate în altă parte, în Uniunea Europeană, tocmai pentru că există această flexibilitate în România", a spus Dacian Cioloş, la Pro TV.

Prim-ministrul a spus că ministerul Justiţiei şi MAI discută modificări legislative în acest domeniu, pe care le vor prezenta Guvernului. „Să nu aibă cineva intenţia că vrem să facem ceva pe ascuns, să punem o presiune asupra opiniei publice”, a mai spus Cioloş.

„Serviciile cer mai multe mai multe instrumente care să le permită să monitorizeze atent situaţia'', a răspuns Cioloş, întrebat dacă serviciile cer mai multă putere.

Premierul a admis însă că există mai multe subiecte puse în dezbatere de către servicii care "probabil vor reveni". ''Ei se plâng apropo de cartelele pre-pay'', a subliniat el, adaugând că o serie de astfel de cartele din România au fost folosite în pregătirea unor atentate din UE tocmai din cauza prevederilor foarte laxe din legislaţia românească.

„Să nu aibă cineva impresia că vrem să facem ceva pe ascuns'', a accentuat el, adăugând că trebuie ''să învăţăm să punem cursorul acolo unde trebuie'' şi că este ''foarte atent'' şi la drepturile omului.

„Sigur, nu are rost să ne ascundem după deget. Riscul există. Suntem în UE, participăm activ la lupta împotriva terorismului. Lucrurile sunt ţinute sub control, autorităţile îşi fac treaba.Vigilenţa este foarte mare”, a spus primul-ministru, întrebat despre riscurile de atentat în România, în contextul evenimentelor din Belgia.

Şeful comisiei SRI anunţă noile legi PrePay şi securităţii cibernetice

Preşedintele Comisiei parlamentare de control asupra activităţii SRI, Georgian Pop, a declarat miercuri că trebuie introduse în legislaţie infracţiuni noi, similare celor de terorism, cum ar fi finanţarea terorismului sau recrutarea eventualilor atentatori, propaganda teroristă.

Preşedintele Comisiei a spus că Franţa şi Belgia şi-au înăsprit legislaţia de prevenţie în domeniu şi că este necesară o aliniere a cadrului normativ şi în România.

''Pe această estimare a creşterii numărului de persoane suspecte de terorism care vor tranzita România, pentru a fi eficienţi pe munca de prevenţie şi contracarare, legea cartelelor PrePay şi legea securităţii cibernetice vor fi nişte instrumente juridice eficiente pentru a putea să facem prevenţie în România", a accentuat el.

Pop a mai insistat asupra faptului că trebuie găsită soluţia corectă pentru a fi puse cele două legi în acord cu decizia Curţii Constituţionale şi a amintit ''formula utilizată de preşedintele României" pe retenţia datelor, când a chemat liderii partidelor politice, gasindu-se astfel consens politic pentru a fi trecută legea.

În septembrie 2014 Legea privind identificarea utilizatorilor de cartele telefonice prepay şi de reţele publice wi-fi a fost declarată neconstituţională în ansamblu de către Curtea Constituţională. Aceeaşi soartă a avut-o câteva luni mai târziu, în ianuarie 2015, legea securităţii cibernetice.

Scurt istoric

În aprilie 2014, Guvernul modifică prin ordonanţă un act mai vechi - ordonanţa de Guvern din 2011, privind comunicaţiile electronice –, iar Parlamentul adoptă această decizie, prin lege, în iulie 2014. Era vorba despre introducerea obligaţiei furnizorilor de telefonie mobilă de a solicita datele personale ale clienţilor de cartele telefonice prepay, precum şi de obligaţia furnizorilor de internet în reţele wifi publice de a solicita şi stoca datele personale ale utilizatorilor.

Intenţia acestor modificări legislative apăruse cu un an în urmă, în iulie 2013, când deputaţii PSD Sebastian Ghiţă şi Georgian Pop anunţaseră că vor să susţină un astfel de proiect legislativ, agreat de SRI şi serviciile secrete. Cei doi parlamentari fac parte din Comisia parlamentară de Control al SRI, Pop fiind şeful ei.

O săptămână mai târziu, pe 9 iulie 2014, Avocatul Poporului, instituţie condusă de Victor Ciorbea, atacă la CCR această lege, ca urmare a sesizărilor venite dinspre societatea civilă, dar şi a preşedintelui Traian Băsescu sau a deputatei PDL Raluca Turcan. Victor Ciorbea considera, înainte ca CCR să se pronunţe, că legea respectivă încalcă mai multe drepturi şi libertăţi cetăţeneşti şi că nu oferă suficiente garanţii că prevederile ei nu vor genera abuzuri.

Pe 16 septembrie 2014, CCR desfiinţează legea, considerând-o neconstituţională şi cu prevederi imprecise şi imprevizibile. Judecătorii au considerat că legea „nu reglementează garanţii suficiente care să permită asigurarea unei protecţii eficiente a datelor cu caracter personal faţă de riscurile de abuz, precum şi faţă de orice accesare şi utilizare ilicită a acestor date”.

Cu câteva zile înainte de decizia CCR, George Maior avusese o ieşire neobişnuită, în cadrul unui interviu acordat TVR, nominalizându-l direct pe judecătorul CCR Daniel Morar, fostul şef al DNA: „Nu este nicio opoziţie între conceptul de drepturile omului şi securitatea individuală sau naţională. Dimpotrivă, eu cred că cel mai important drept al omului este dreptul la viaţă. Mă mir că oameni care au activat în domeniul aplicării legii, ca domnul Morar, de exemplu, care este în Curtea Constituţională, (...) nu pot privi lucrurile şi din această perspectivă”.

Maior vorbeşte despre o „vulnerabilitate” a siguranţei naţionale a României, creată prin prima decizie a CCR, din vară, când legea privind retenţia datelor personale fusese defiinţată, şi nu îşi pune speranţe ca situaţia să fie rezolvată de politic, în contextul campaniei electorale pentru prezidenţiale.

„Aşteptăm o nouă lege. Aşa cum a spus şi Curtea, în 45 de zile ar trebui să fie elaborată, dar mă întreb retoric dacă pe un fundal oricum destul de intens deja de campanie electorală, Parlamentul va aborda probleme de securitate naţională. Deci, hai să fim serioşi, nu o va face. Vom intra probabil în 2015 fără această lege. Poate Guvernul s-ar gândi la nivelul unei ordonanţe de urgenţă, dar mă îndoiesc şi de acest lucru, să regleze, cel puţin pe aceste domenii, ale securităţii naţionale, această chestiune, fapt care ne obligă la folosirea altor mijloace mult mai costisitoare şi cu o eficienţă mai scăzută pentru a ne îndeplini misiunea importantă pentru securitatea naţională”, spunea George Maior la TVR.

Pe 20 septembrie, SRI are prima reacţie oficială la decizia CCR, printr-un comunicat de presă în care arată că cele două decizii ale CCR afectează serios activitatea SRI. Serviciul acuză chiar CCR că „a produs un vid legislativ, cu consecinţe grave, greu de anticipat, asupra securităţii naţionale”. Comunicatul SRI mai arată că aceste activităţi sunt reglementate în alte ţări „cu tradiţie democratică” şi că în România ele sunt „suspendate”. Aceeaşi poziţie a SRI a împărtăşit-o şi şefa DIICOT Alina Bica (actualmente trimisă în judecată pentru abuz în serviciu şi aflată în arest preventiv): temerile privind legea cartelelor prepay sunt „neîntemeiate”. Ulterior deciziei CCR, corului de susţinători s-a alăturat şi Ministerul Afacerilor Interne.

Anterior, în luna iulie, după prima lovitură venită din partea CCR şi după adoptarea legii cartelelor prepay, directorul SRI avusese o primă reacţie dură, într-un interviu acordat EvZ: „Se minte direct şi rudimentar atunci când se afirmă nonşalant că înregistrarea datelor personale ale utilizatorilor de cartele prepay încalcă drepturile omului. Dimpotrivă, eu cred că acestea sunt profund afectate prin anonimizare”.

Legea securităţii cibernetice a picat la CCR

În 19 decembrie 2014, Parlamentul adoptă legea securităţii cibernetice a României, propunere legislativă iniţiată tot de Guvern, care devine cunoscută drept legea Big Brother 2. Prin această lege, concepută cu sprijinul SRI, toate firmele care deţin „infrastructuri cibernetice” (de la calculatoare la reţele) sunt obligate să şi le securizeze pe banii lor, prin firme autorizate de SRI. Cel mai controversat aspect al acestei legi: SRI şi celelalte servicii secrete, inclusiv MAI şi MapN, primeau acces aproape nerestricţionat la infrastructurile cibernetice private, fiind nevoie doar de o „solicitare motivată”. Legea nu specifică faptul că accesul este condiţionat de un mandat aprobat de un judecător, aşa cum se întâmplă în cazul oricărei percheziţii, interceptări sau acces la un sistem informatic privat.

Patru zile mai târziu, după reacţii dure în presă şi din partea societăţii civile, pe 23 decembrie, PNL atacă această lege la CCR.

Între timp, pe 7 ianuarie 2015 are loc atacul terorist din Paris, de la redacţia săptămânalului satiric Charlie Hebdo, urmat de o luare de ostatici într-un magazin evreiesc din capitala Franţei. În contextul impactului deosebit care s-a creat în rândul autorităţilor din întreaga lume, dar şi al efectului emoţional din public, în România sunt repuse imediat pe tapet legile desfiinţate până acum de CCR.

Pe 9 ianuarie, două zile după atacurile de la Paris, vicepremierul Gabriel Oprea, ministrul Afacerilor Interne, reuneşte Grupul Interministerial Strategic pentru prevenirea şi combaterea macrocriminalităţii şi Comitetul Naţional pentru Situaţii Speciale de Urgenţă, structuri din care fac parte şi SRI şi restul serviciilor secrete. Se ia decizia că legea privind reţinerea datelor şi cea privind cartelele prepay sunt instrumente absolut necesare şi că trebuie urgent promovate soluţii legislative care să le repună în vigoare.

La întâlnire, directorul SRI George Maior a arătat că noile ameninţări teroriste sunt de natură să pună în pericol grav securitatea naţională şi ordinea publică, dar şi credibilitatea şi autoritatea instituţiilor de aplicare a legii.

Pe 21 ianuarie, CCR desfiinţează legea securităţii cibernetice, fiind a treia oară când SRI s-a trezit cu prevederi legale care îi foloseau ca instrumente de lucru operativ, picate din cauza nerespectării Constituţiei.

„Curtea a reţinut că întregul act normativ suferă de deficienţe sub aspectul respectării normelor de tehnică legislativă, coerenţă, claritate, previzibilitate, precum şi sub aspectul respectării procedurii legislative, prin lipsa avizului Consiliului Suprem de Apărare a Ţării”, au arătat judecătorii CCR. Printre multe alte carenţe, ei au subliniat şi că cel mai controversat articol din lege (numărul 17) nu oferă „garanţii legale (autorizarea de către o instanţă judecătorească) aferente respectării obligaţiei deţinătorilor de infrastructuri cibernetice de a permite accesul reprezentanţilor autorităţilor competente la datele deţinute, relevante în contextul solicitării”.

Cu câteva zile înainte de această decizie, pe 18 ianuarie, SRI a avut o reacţie oficială, printr-un comunicat de presă, în care arată că cei care critică legea securităţii cibernetice nu ar fi înţeles-o bine: accesul la infrastructurile cibernetice s-ar face doar cu mandat de la judecător, deşi acest lucru nu este menţionat nicăieri în lege. Lipsa acestei garanţii împotriva abuzurilor este pusă de SRI pe seama dorinţei de a evita redundanţa legislativă – obligaţia mandatului de la judecător fiind prevăzutăde Codul de Procedură Penală sau de legea siguranţei naţionale.

A contribuit Andrei Luca POPESCU.

Citește și: