Andrei Luca POPESCU
6489 vizualizări 3 nov 2015

Primăria sectorului 4 continuă să se apere în scandalul tragediei de la clubul Colectiv, în urma căreia au murit până acum 32 de oameni şi alte zeci sunt în stare gravă, arşi, cu norme care îi dădeau dreptul să autorizeze activitatea clubului Colectiv în lipsa avizului de securitate anti-incendiu de la IGSU. Cu toate acestea, legi cu putere mai mare decât Hotărârile Consiliului Local sector 4 obligau patronii clubului Colectiv să obţină avizul de la IGSU.

Totuşi, normele emise în sectorul 4 nu au ţinut cont de aceste legi superioare din punct de vedere juridic şi au lăsat pe dinafară acest aviz, din lista de acte necesare pentru obţinerea acordului şi autorizării de funcţionare a unei firme. De asemenea, nici nu şi-au exercitat atribuţiile de control în sectorul 4.

Astfel, primăria condusă de Cristian Popescu „Piedone” arată într-un comunicat de presă că prin Hotărârea Consiliului Local Sector 4 nr. 22 din 29 februarie 2012, care a modificat o hotărâre similară (nr. 55 din 28 august 2008), „printre actele necesare pentru obţinerea acordului de funcţionare nu se regăseşte autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor”.

„Rezultă aşadar, că eliberarea acordului de funcţionare nu era condiţionată de existenţa acestei autorizaţii”, susţine Primăria sectorului 4.

Într-adevăr, printre actele necesare pentru obţinerea unei autorizaţii de funcţionare şi ale unui aviz de funcţionare, Hotărârile Consiliului Local al Sectorului 4 nu prevăd şi autorizaţia de prevenire şi stingere a incendiilor, ci doar: Cerere tip, BI/CI (asociat, administrator, reprezentant), Certificatul de înregistrare de la Oficiul Registrului Comerţului, Actul Constitutiv sau Statutul societăţii comerciale, Certificatul Constatator în baza Legii nr.359/2004 -emis de Biroul Unic de pe lângă Oficiul Registrului Comerţului pentru punctul de lucru, Dovada deţinerii spaţiului sau a structurii de vânzare de către agentul economic în care este specificat că spaţiul este punct de lucru, Autorizaţia de mediu în cazul în care capacitatea restaurantului este mai mare de 100 de locuri, Declaraţia pe propria răspundere privind încadrarea pe tipuri a unităţilor de alimentaţie publică (declaraţie tip), Contract de salubrizare şi ultima chitanţă de plată, Acordul de funcţionare conform H.C.L. Sector 4 nr. 22/29.02.2012, Dovada achitării taxei de eliberare a autorizaţiei de funcţionare.

Mai mult, Autorizaţia de funcţionare nr. 369/14.01.2015 prevede la rubrica menţiuni că “Prezenta autorizaţie este valabilă cu respectarea condiţiilor de funcţionare prevăzute de lege […]””, mai arată Primăria Sectorului 4, arătând astfel că proprietarii clubului Colectiv se obligau prin solicitarea avizului de la Primărie să respecte şi restul legilor din România, transferând practic asupra lor această responsabilitate şi scoţând astfel Primăria din lanţul de responsabilitate.

În apărarea sa, Primăria lui Piedone mai citează şi legea 359/2004 privind simplificarea formalităţilor la înregistrarea în registrul comerţului a persoanelor fizice, asociaţiilor familiale şi persoanelor juridice, arătând că declaraţia pe propria răspundere depusă de patronii unei firme include asumarea faptului că firma respectă „condiţiile de funcţionare prevăzute de legislaţia specifică în domeniul sanitar, sanitar veterinar, protecţiei mediului şi protecţiei muncii, pentru activităţile precizate în declaraţia tip”.

Acest argument al Primăriei sectorului 4 este irelevant, pentru că legea respectivă nu include şi asumarea prin proprie răspundere, din partea patronilor unei firme, a îndeplinirii condiţiilor legale anti-incendiu.

Hotărârile locale, mai tari decât legile? Instanţa supremă spune că nu

Nu este prima oară când Primăria sectorului 4 îşi justifică o activitate prin faptul că este ranforsată de nişte hotărâri de Consiliu Local. La fel au stat lucrurile şi cu ridicarea maşinilor parcate neregulamentar în sectorul 4, activitate desfăşurată ani la rând, prin asocierea firmelor Euronautica Motors cu Autosal Expert. În mai 2015, Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie a aprobat recursul în interesul legii cerut de Avocatul Poporului, arătând că o hotărâre de Consiliu Local nu poate să legifereze în contra sau fără să ţină cont de o lege de rang superior.

În cazul ridicărilor de maşini, sancţiunea era prevăzută de Codul Rutier, prin Ordonanţa de Urgenţă a Guvernului 195/2002, aprobată prin lege, însă nu apărea şi în normele de aplicare ale legii respective. Prin hotărârea de Consiliu Local, Primăria sectorului 4 a venit şi a legiferat peste o lege cu putere superioară, conform instanţei supreme. Primăria lui Piedone a renunţat la activitatea de ridicat maşinile înainte de decizia instanţei supreme, din ianuarie 2015.

Ce spun legile anti-incendiu

După cum a arătat gândul aici,  patronii clubului Colectiv erau obligaţi prin lege să obţină avizul IGSU, intrând sub incidenţa legii privind normele anti-incendiu, pentru că destinaţia firmei intra în categoria alimentaţie publică şi locaţia avea peste 200 de metri pătraţi (425mp).

Conform Hotărârii de Guvern 1739/2006, privind construcţiile care se supun avizării privind securitatea la incendiu, sunt incluse aici şi „clădiri sau spaţii amenajate în clădiri, având destinaţia de alimentaţie publică, cu aria desfăşurată mai mare sau egală cu 200 mp”, conform art. 1 litera g.

De asemenea, o altă lege îi obliga pe patronii de la Colectiv să obţină avizul IGSU. La art. 30 al legii 307/2006 se arată că dezvoltarea, modernizarea sau schimbarea destinaţiei unei clădiri existente se face „numai după obţinerea avizului sau a autorizaţiei de securitate la incendiu”.

De asemenea, pentru a evita avizarea şi IGSU şi normele de securitate anti-incendiu foarte severe, patronii de la Colectiv au declarat ca obiect de activitate „bar şi vânzare de băuturi alcoolice”, precum şi o capacitate maximă a clubului de 80 de locuri pe scaun, în condiţiile în care în seara concertului când clubul a luat foc, în incintă se aflau între 300 şi 500 de persoane.

Astfel, ei au evitat încadrarea locaţiei la categoria „săli aglomerate” sau construcţii în care se desfăşoară spectacole şi concerte, pentru care legea prevede obligativitatea unui plan de securitate împotriva incendiilor, precum şi foarte multe dotării de siguranţă obligatorii.

O „sală aglomerată” este o „încăpere sau grup de încăperi, pe acelaşi nivel sau niveluri diferite, care comunică direct între ele prin goluri neprotejate la foc, în care suprafaţa ce-i revine unei persoane este mai mica de 4 m2 şi în care se pot întruni simultan cel puţin 150 de persoane; când sunt situate la parter se consideră săli aglomerate dacă se pot întruni simultan cel puţin 200 de persoane”, conform Normativului privind securitatea la incendiu a construcţiilor, emis în 2013.

Citește și: