Firuta Flutur
955 vizualizări 28 oct 2018

"Am primit, în termen, răspunsul Preşedintelui ÎCCJ la plângerea prelabilă pe care am facut-o în ce priveşte nelegalitatea Hotărârilor Colegiului de conducere, prin care s-au stabilit completele de 5 judecători în materie penală pentru anul 2018, precum şi a Regulamentului ÎCCJ cu referire la aceeaşi problemă. Desigur, aşteptam răspunsul Colegiului de conducere, aceasta fiind autoritatea publică emitentă potrivit legii contenciosului administrativ. Dincolo de asta, plângerea prelabilă a fost respinsă, cu aceeaşi motivare, în esenţă, prin care conducerea ÎCCJ şi-a susţinut cererea de respingere a cererii Premierului cu privire la existenţa unui conflict juridic de natură constituţională," a scris avocatul Adrian Toni Neacşu, pe Facebook.

Apărătorul susţine că i s-au imputat prevederi neclare ale Legii 304/2004, existând două articole contradictorii cu privire la conducerea completelor de 5 judecători.

"Ca în precedent, apreciez, cu tot respectul profesional şi personal de care sunt în stare, imaginaţia interpretativă a conducerii ÎCCJ, deşi consider că argumentele nu se susţin juridic", transmite Neacşu.

Avocatul anunţă însă noi demersuri pe această temă şi va participa la şedinţa Curţii Constituţionale din 7 noiembrie, care va discuta sesizarea Guvernului privind un posibil conflict între Parlament şi Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, referitor la formarea completurilor de judecată.

"Tot azi am înaintat la dosar, în numele clientei mele din aşa-zisul dosar Bombonica, o excepţie privind nelegala compunere a completului de judecată P1 al ÎCCJ. Urmează să depun acţiunea administrativă în anularea hotărârilor colegiului de conducere, însă nicidecum la instanţa de contencios administrativ, respectiv la Curtea de apel Bucureşti, care văd ca deja este sesizată. Toată atenţia mea este îndreptată acum spre Curtea Constituţională, unde probabil voi şi asista la şedinţa din 7 noiembrie, singura autoritate care poate stabili dacă există şi cât de amplu este conflictul juridic dintre legiuitor şi ÎCCJ prin crearea de către aceasta din urmă a propriilor norme de procedură, care exced legii de organizare judecătorească. Miza, pe care mi-o asum, nu o reprezintă un dosar sau altul şi nici măcar compunerea completelor de 5 judecători ci recunoaşterea realităţii juridice că din 2014 în România a existat, împotriva Constituţiei, o instanţă extraordinară", a completat Neacşu.

Preşedintele PSD Liviu Dragnea a contestat şi el în instanţă hotărârea Colegiului de conducere al instanţei supreme privind formarea completurilor de 5 judecători. Primul termen a fost amânat pentru data de 23 noiembrie.

Liviu Dragnea contestă decizia instanţei supreme de a menţine completurile de 5 judecători constituite la începutul anului. Controversele privind formarea acestora au început după ce a intrat în vigoare legea 304, de modificare a legii de organizare judiciară. Aceasta prevede că vicepreşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie şi preşedintele Secţiei Penale nu mai conduc completurile de 5 judecători, ci toţi magistraţii din complet sunt traşi la sorţi. Preşedintele Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie a anunţat însă că modificările legislative aduse Legii nr.304/2004 nu conţin norme tranzitorii în cazul formării completurilor de 5 judecatori aşa că schimbările intră în vigoare abia anul viitor.

În cererea de chemare în judecată, preşedintele PSD acuză instanţa supremă şi Colegiul de conducere că şi-au asumat aplicarea selectivă a prevederilor legii 304/2004, "fără nicio justificare legală, cu consecinţa periclitării situaţiei juridice a proceselor înregistrate după data de 23 iulie 2018".

 

Liviu Dragnea susţine că nerespectarea normelor privind compunerea completurilor de judecată şi vicierea procesului de repartizare aleatorie afectează însăşi legalitatea hotărârilor judecătoreşti promulgate ulterior datei de 23 iulie 2018, data intrării în vigoare a noilor dispoziţii.

"Suntem, aşadar, în cazul unei aplicări selective a dispoziţiilor legii 304/2004 privind organizarea judiciară, aşa cum a fost modifcată prin legea 207/2018, ceea ce constituie un veritabil exces de putere cu consecinţa anihilării rolului constiutuţional al uneia dintre puterile statului – cea legislativă şi încălcării dreptului de acces al cetăţenilor la o instanţă independentă şi imparţială", arată liderul PSD.

Totodată, preşedintele PSD solicită:

"1. Anularea în parte a hotărârii de Colegiu 89/4 din septembrie numai în ceea ce priveşte dispoziţiile normative cuprinse în litera D a acesteia deoarece este un act administrativ nelegal emis cu exces de putere
2. Obligarea pârâtelor să adopte o Hotărâre de Colegiu cu respectarea prevederilor art. 19 alin 2(1) şi art 32 din legea 304/2004 privind organizarea judiciară, modificată prin legea 207/2018, în privinţa compunerii completurilor de judecată de 5 judecători în materie penală, în acord cu dispoziţiile legale şi limitele de competenţă stabilită prin Constituţie.
3. Până la soluţionarea cererii de anulare, suspendarea în parte a actului administrativ.
4. Sesizarea CCR cu excepţia de neconstituţionalitate a prevederilor articolului 32 alin 1 din legea 304/2004, în măsura în care acestea se interpretează în sensul că obligaţia preşedintelui ÎCCJ şi a Colegiului de conducere de a stabili numărul şi compunerea completurilor de judecată este în toate cazurile la începutul fiecărui an chiar şi atunci când intervine o modificare legislativă cu aplicare imediată, iar evenimentul legislativ este plasat temporal pe parcursul anului, nu la începutul sau sfârşitul acestuia".

Dosarul deschis după ce Liviu Dragnea a acţionat în instanţă ÎCCJ şi Colegiul de conducere al instituţiei împotriva hotărârii privind constituirea completurilor de judecată a fost înregistrat pe 5 octombrie la Secţia de contencios administrativ şi fiscal a Curţii de Apel Bucureşti.

 

Citește și: