Andreea OFIŢERU
3195 vizualizări 24 nov 2014

Bucureştiul este oraşul european cu cel mai mare risc în cazul unui seism cu magnitudine mare, şi asta nu doar din cauză că zona este una seismică, ci pentru că populaţia nu este pregătită în caz de pericol, iar sute de clădiri sunt în stare de degradare avansată.

În cazul în care ar avea loc un cutremur de magnitudine mare, Prefectura declanşează un plan roşu de acţiune. Potrivit legii, planul roşu de intervenţie are loc în fiecare judeţ în parte. Fiecare judeţ are un plan roşu la ora actuală, care cuprinde paşii clari de intervenţie în caz de dezastru. La elaborarea acestui planul au participat medicul-şef al serviciului mobil de urgenţă, reanimare şi descarcerare (S.M.U.R.D.), directorul medical al serviciului de ambulanţă, un reprezentant al prefectului şi reprezentanţii locali ai instituţiilor de sprijin (ISU, Poliţie, Poliţia de Frontieră, Jandarmerie etc.). Dacă seismul are consecinţe catastrofale, se întruneşte Comitetul Naţional pentru Situaţii care coordonează la nivel naţional şi local, activitatea instituţiilor cu atribuţii în operaţiunile de salvare, precum Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă, Serviciile de ambulanţă, SMURD, Poliţie, Jandarmerie, Armată.

Primii care ajung la locul dezastrului sunt salvatorii de la Inspectoratul pentru situaţii de Urgenţă din Bucureşti şi din fiecare judeţ.

Timpul de răspuns al autorităţilor depinde de proporţiile dezastrului. La un singur bloc prăbuşit, salvatorii pot ajunge în câteva minute. Când este vorba de mai multe imobile dărâmate timpul de răspuns creşte, pentru că este nevoie să fie detaşate echipaje ale Inspectoratului General pentru Situaţii de Urgenţă, echipaje ale ambulanţei şi SMURD, din judeţele învecinate.

„Dacă este un singur bloc căzut atunci poate interveni ISU local şi intervenţia are loc în câteva minute,  dar dacă sunt mai multe clădiri şi capacitatea ISU local de intervenţie este depăşită, atunci avem o situaţie de dezastru şi se formează comitetul naţional pentru situaţii de urgenţă. În funcţie de situaţie, pot fi chemate şi forţe de intervenţie din celelalte judeţe. Dar acesta este planul, prima dată intervine ISU local. În acelaşi timp se trimti echipe pentru evaluarea din teren şi apoi se trimit echipele”, a declarat pentru gândul Raed Arafat.

Raed Arafat spune că în cazul în care are loc un cutremur pentru salvarea victimelor este nevoie de aparatură complexă, precum detectoare de viaţă şi maşini de descarcerare grea, dotate cu stabilizatoare ale structurilor avariate. „Noi avem în zona Bucureşti, mai precis la Ciolpani, o unitate specială de intervenţie ce a fost acredidată ONU acum câteva luni, unitate dotată inclusiv cu detectoare de viaţă. În cazul în care avem mai multe blocuri şi clădiri căzute atunci vin echipajele din ţară, dotate cu maşini de descarcerare grea, ce au aparatură de stabilizare structuri în caz de calamitate. Aceste echipe vin cu ambulanţele şi echipele medicale. Dacă e un cutremur de proporţii mobilizăm SMURD-ul şi în prezent avem 300 de echipaje la nivel naţional”, a spus Raed Arafat.

Câte clădiri din Bucureşti se pot prăbuşi la cutremur

Primăria Capitalei a actualizat pe 17 noiembrie 2014 lista cu clădirile pericol public, dar şi lista cu clădirile consolidate.

Cele mai multe dintre clădire aflate în pericol să cadă în cazul unul cutremur sunt situate în zona centrală a Bucureştiului, pe ruta Piaţa Unirii-Piaţa Romană. În perimetrul teraselor din Centrul Vechi sunt zeci de case care stau să cadă pe străzile Franceză, Academiei, Blănari, Lipscani, Ion Ghica, Gabroveni, Şelari şi Şepcari.

În Capitală, sunt, în prezent, potrivit listei actualizate a clădirilor pericol public, 189 de clădiri încadrate în clasa I de risc seismic - clădiri care prezintă pericol public şi care se pot prăbuşi la seism. Alte câteva sute pot suferi avarii extrem de grave la structură şi pot pune în pericol viaţa locatarilor în cazul unui cutremur. Astfel, 304 clădiri sunt încadrate în clasa II de risc seismic, alte 84 de clădiri încadrate în clasa de risc seismic III şi 6 clădiri în clasa de risc seismic IV.

Primăria Capitalei a actualizat şi lista clădirilor expertizate tehnic, încadrate în categorii de urgenţe, conform normativului P100-92, dar neîncadrate în clasa de risc seismic corepunzător. În această situaţie sunt 1613 clădiri, răspândite în toate sectoarele Capitalei.

DESCARCĂ DE AICI LISTA CLĂDIRILOR AFLATE ÎN PERICOL ÎN CAZ DE CUTREMUR

„Legea nu e clară în privinţa responsabilităţilor”

Experţii consultaţi de gândul au arătat că populaţia nu este de fapt pregătită să facă faţă unui cutremur de magnitudine mare. Emil-Sever Georgescu –cercetător ştiinţific în domeniul riscului seismic la Institutul Naţional de Cercetare-Dezvoltare in Construcţii, Urbanism şi Dezvoltare Teritorială Durabilă „URBAN-INCERC”- vorbeşte despre lipsa de informare a oamenilor, dar şi de motivele pentru care foarte puţine clădiri cu risc seismic au fost consolidate.

Mediafax Foto// Răzvan Chiruţă

„Populaţia este insuficient pregătită în raport cu ceea ce ne cere nouă să fim zona Vrancea. Dar asta depinde de nivelul de informare al populaţiei. Între autorităţi lucrurile sunt împărţite. Eu, din câte ştiu, la Inspectoratul pentru Situaţii de Urgenţă sunt nişte spoturi cu ce să faci în caz de cutremur, aceste spoturi ar fi un bun instrumentde informare al populaţiei.  Mai contează şi modul în care se particularizează măsurile împotriva cutremurului, adică modul în care fiecare înţelege să le aplice, este dificil de spus dacă fiecare înţelege în acelaşi fel”, a spus Emil-Sever Georgescu.

Acesta susţine că în privinţa Capitalei lucrurile sunt demult ştiute: clădirile trebuie consolidate. „Altfel, dacă proprietarii respectivi ai clădirilor nu vor să participe la programul naţional prin care se consolidează clădirile, atunci acestea rămân aşa cum sunt. Mulţi spun că e prea mult perioada de 25 de ani, aşa cum e în programul de consolidare a clădirilor. Dar dacă te apuci să faci socoteala, nu e aşa de mult. Ceea ce îi sperie pe locatari este ipotecarea apartamentului, pentru că  pentru tot împrumutul se face printr-o bancă. Oricum există garanţie din partea statului, dacă se întâmplă ca împrumutul să nu mai poată fi plătit de către stat, rămâi chiriaş în casă”, mai spune Emil-Sever Georgescu.

Acesta spune că procesul  consolidării clădirilor în stare avansată de degradare durează aşa de mult pentru că legea nu este foarte clară în privinţa responsabilităţi.

DESCARCĂ DE AICI REGULILE DE COMPORTAMENT LA DEZASTRU

„Nu e numai vina autorităţilor. Legea de fapt nu prevede răspunderea clară. Din câte ştiu eu Primăria Capitalei a fost dată în judecată pentru ingerinţe asupra proprietăţii”, a mai spus Georgescu.

Specialistul susţine că problema consolidăriii clădirilor nu este neapărat o problemă de siguranţă naţională. „Este uşor fantezist să spui că problema cutremurului este o problemă de siguranţă naţională, este mai mult o problemă de morală a siguranţei naţionale. O să fie foarte greu să te descurci cu juriştii care interpretează legea. Din punct de vedere al legii funcţionarii de la primărie au trimis nişte notificări la asociaţiile de proprietari, ei sunt acoperiţi din punct de vedere legal. Dar este o problemă dacă juriştii noştri nu sunt pregătiţi să facă faţă solicitărilor privind proprietatea”, a mai spus Emil-Sever Georgescu.

„Nu există zone sigure în Capitală”

Inginerul consideră că nu există zone mai bune sau mai proaste pentru cutremur. „Nu zonele sunt problema, în sensul că într-un loc se simte mai bine cutremurul, în timp ce în altă zonă nu se simte, ci clădirile sunt de vină. Este vorba de clădirile construite înainte de 1940, pentru care nu s-a calculat nivelul de risc seismic. Şi nici nu s-au consolidat. Cele construite după 1977 sunt făcute după normele în vigoare. Acum dacă după 1990 unii care şi-au făcut case nu au respectat normele asta e altă treabă. Toată lumea are autorizaţii azi”, a spus Georgescu.

Şi directorul Institutului pentru Fizica Pământului, Constantin Ionescu spune că populaţia încă nu este pregătită pentru un cutremur mare.

„Noi am tot încercat să dezvoltăm proiecte privind pregătirea populaţiei la cutremur, dar tot timpul nu au fost bani, numai în şcoli se face pregătire, odată pe semestru. Nu va putea nimeni să spună când va fi un cutremur mare.  Cutremurul care a fost sâmbătă seara a fost de suprafaţă, din categoria celor care se produc în crustă. Asemănător celor care s-au produs la Galaţi. Cele produse în 1977, respectiv în 1940, sunt cutremure de adâncime, care se produc la 180/190 km adâncime, au două nivele de producere”, arată Constantin Ionescu.

În opinia specialistului nu există o hartă a zonelor de intensitare mai mare sau mai mică a cutremurului în Capitală. „Bucureşiul este construit de o parte şi de alta a Dâmboviţei, nu există o anumită zonă în care să spui că eşti protejat. Toată zona are amplificare maximă la cutremur”, susţine Constantin Ionescu. Acesta susţine că e important ca oamenii să ştie ce să facă în cazul unui cutremur.

Reguli de respectat în timpul cutremurului şi după aceea

Pentru a veni în sprijinul populaţiei, Inspectoratului pentru Situaţii de Urgenţă Vrancea a întocmit  un ghid cu reguli de comportare în timpul şi după cutremur. gândul vă prezintă mai jos aceste reguli, aşa cum au fost ele întocmite de specialiştii de la ISU Vrancea.

Ce să faci în timpul unui seism:

1. Păstraţi-vă calmul, nu intraţi în panică, liniştiţi-i şi pe ceilalţi, protejaţi copiii, bătrânii şi femeile. Nu vă speriaţi de zgomotele din jur.

2. Preveniţi tendinţele de a părăsi camera sau locuinţa, deoarece faza seismică iniţială are o durată redusă, astfel încât tocmai faza puternică a mişcării seismice vă poate surprinde pe scări, holuri, paliere, în aglomeraţie şi panică, conducând la accidente grave, nedorite.

ATENŢIE! Scările sunt elemente de construcţii foarte sensibile la deplasările diferenţiate ale etajelor şi, chiar dacă ar rezista, deplasarea persoanelor pe scări sub efectul oscilaţiei seismice este extrem de periculoasă. Chiar dacă ieşirea de la etajele inferioare sau dintr-o locuinţă parter ar fi în principiu posibilă şi fezabilă în scurt timp, în special pentru persoane tinere, afară sunt multe alte riscuri: coşuri de fum, parapete, ornamente, vitraje etc.

3. Rămâneţi în încăpere sau locuinţă, departe de ferestre care se pot sparge şi vă pot accidenta, protejaţi-vă sub o grindă, toc de uşă solid, sub un birou sau masă care sunt suficient de rezistente spre a vă feri de căderea unor obiecte, mobile suprapuse, lămpi, tencuieli ornamentale etc.

În lipsa unor astfel de posibilităţi vă puteţi proteja stând la podea lângă un perete solid, pe genunchi şi coate, cu faţa în jos iar cu palmele împreunate vă veţi proteja capul, ceafa, iar cu antebraţele pe lateral capul. Această recomandare implică o cunoaştere prealabilă a acelor elemente de construcţie rezistente, prin consultarea unui specialist atestat.

4. Dacă este posibil, închideţi sursele de foc cât puteţi mai repede iar dacă a luat foc ceva interveniţi imediat după ce a trecut şocul puternic.

5. Nu fugiţi pe uşă, nu săriţi pe fereastră, nu alergaţi pe scări, nu utilizaţi liftul, evitaţi aglomeraţia, îmbulzeala, iar dacă este posibil deschideţi uşa locuinţei spre exterior, spre a preveni blocarea acesteia, în vederea evacuării după terminarea mişcării seismice.

6. Nu alergaţi în stradă.

7. Dacă vă aflaţi în afara unei clădiri, deplasaţi-vă cât mai departe de clădire, feriţi-vă de tencuieli, cărămizi, coşuri, parapete, cornişe, geamuri, ornamente care de obicei se pot prăbuşi în stradă.

8. Acordaţi prim ajutor persoanelor rănite.

Reguli pentru cutremur de la Habitat for Humanity România

Comportamentul după cutremur:

1. Nu părăsiţi imediat spaţiul, camera, apartamentul, clădirea în care v-a surprins seismul. Acordaţi mai întâi primul ajutor celor afectaţi de seism. Calmaţi persoanele intrate în panică sau speriate, în special copiii.

2. Ajutaţii pe cei răniţi sau prinşi sub mobilier, obiecte sau elemente uşoare de construcţii, să se degajeze. Nu mişcaţi răniţii grav - dacă nu sunt în pericol imediat de a fi răniţi suplimentar din alte cauze - până la acordarea unui ajutor sanitar-medical calificat.

3. Îngrijiţi-vă de siguranţa copiilor, bolnavilor, bătrânilor, asigurându-le îmbrăcăminte şi încălţăminte corespunzătoare sezonului în care s-a declanşat seismul, în vederea unei eventuale evacuări din locuinţă sau clădire pentru o perioadă anume, de la câteva ore la câteva zile.

4. Nu utilizaţi telefonul decât pentru apeluri la salvare, pompieri sau de către organismul cu însărcinări oficiale în privinţa intervenţiei post-dezastru, în cazuri justificate, spre a nu bloca circuitele telefonice.

5.  Dacă s-a declanşat un incendiu, încercaţi să-l stingeţi prin forţe proprii.

6. Verificaţi preliminar starea instalaţiilor electrice, gaze, apă, canal, verificaţi vizual starea construcţiei în interior. În cazul constatării de avarii, închideţi alimentarea locală sau generală şi anunţaţi unitatea pentru intervenţie. Nu folosiţi foc deschis.

7. Părăsiţi clădirea cu calm, fără a lua cu dvs. lucruri inutile, dar verificaţi mai întâi scara şi drumul spre ieşire spre a nu vă expune la pericole.

8. Pentru orice eventualitate, preveniţi rănirea provocată de căderea unor tencuieli, cărămizi etc. la ieşirea din clădire utilizând o cască de protecţie sau în lipsa acesteia un scaun/taburet ori alt obiect protector: geantă, ghiozdan, cărţi groase etc.

9. Dacă la ieşire întâlniţi uşi blocate, acţionaţi fără panică pentru deblocare. Dacă nu reuşiţi, iar acestea au vitraj, procedaţi cu calm la spargerea geamului şi curăţirea ramei şi a zonei de cioburi, utilizând un scaun, o vază etc. Dacă se constată că în ascensor sunt persoane blocate, liniştiţi-le, mai întâi, după care solicitaţi sprijin persoanelor autorizate.

10. Evitaţi clădirile grav avariate, cu excepţia unor cazuri de ajutor sau salvare, măsuri ce trebuie întreprinse cu un minimum de măsuri de securitate şi fără riscuri inutile.

11. Ajutaţi echipele de intervenţie pentru ajutor sau salvare.

12. Ascultaţi numai anunţurile posturilor de radioteleviziune naţionale şi recomandările de acţiune imediată ale organelor în drept.

13. Fiţi pregătiţi psihic şi fizic pentru eventualitatea unor şocuri ulterioare primei mişcări seismice - aşa numitele replici - fără a intra în panică. Nu daţi crezare zvonurilor care apar frecvent imediat după seisme, chiar dacă aparent sunt vehiculate de aşa-zişi specialişti!

14. La evacuare daţi prioritate celor răniţi sau copiilor, bătrânilor, femeilor şi ascultaţi întocmai recomandările salvatorilor.

15. Experienţa cutremurelor precedente a dovedit că este util să aveţi cunoştinţe necesare supravieţuirii până la intervenţia echipelor de salvare în cazul unei situaţii extreme în care, de exemplu, aţi fi surprinşi sub nişte dărâmături, mobilier răsturnat sau într-o cameră, incintă, ascensor etc. blocate, prin înţepenirea uşilor sau din alte cauze.

Citește și: