4134 vizualizări 30 iul 2010

Românii se numără printre cei mai încrezători europeni înbeneficiile ştiinţei, ceea ce nu-i împiedică pe 42% dintre ei săcreadă că soarele se învârte în jurul Pământului. Alţi 35% cred căvirusul HIV poate fi luat dacă beau apă după o persoană infectată.Proiectul "Ştiinţă şi societate. Interese şi percepţii alepublicului privind cercetarea ştiinţifică şi rezultatelecercetării", coordonat de sociologul Lazăr Vlăsceanu, este menit săafle cât de familiarizat este publicul românesc cu evoluţiileştiinţifice şi în ce măsură este capabil să înţeleagă ultimeledescoperiri.

Fă-ţi şi tu chestionarul la care doarunu din 100 de români a răspunscorect

Dacă în ţări precum Danemarca, Franţa, Marea Britanie sau Olandaprocentul celor care puteau fi consideraţi "alfabetizaţiştiinţific" este de aproximativ 17%, în România procentul ajungeundeva la 1%, au constatat autorii studiului.

Utilizând un chestionar în care repondenţii au fost rugaţi sărăspundă cu "adevărat", "fals", "nu ştiu", "nu răspund" laurmătoarele afirmaţii, s-au obţinut date ca cele de mai jos.

Soarelese învârte în jurul Pământului - 42% cred că da, 7% nu ştiu sau nurăspund;

Primelefiinţe umane au trăit în aceeaşi perioadă cu dinozaurii - 30% credcă da, 25% nu ştiu sau nu răspund;

Pământului îi trebuie o lună ca să înconjoare Soarele - 20% cred căda, 33% nu ştiu sau nu răspund;

Laserelefuncţionează prin concentrarea undelor sonore - 26% cred că da, 40%nu ştiu sau nu răspund;

Lapteleradioactiv devine bun pentru consum prin fierberea sa - 34% cred căda, 22% nu ştiu sau nu răspund.

Superstiţiile şi confuzia între ştiinţă şipseudoştiinţă

Cercetarea a mai arătat că patru din cinci români cred înmiracole, în timp ce doi din trei români consideră că Biserica nugreşeşte niciodată în ceea ce spune. Credinţa în Dumnezeu nu îiîmpiedică, însă, pe români să creadă şi în astrologie sau înghinionul, ori norocul adus de anumite numere. Astfel, 22% dintreromâni cred că horoscopul este "foarte ştiinţific", iar 40% căzodia le influenţează "mult sau foarte mult" personalitatea. Deasemenea, jumătate dintre români cred în numere norocoase. Totjumătate dintre români cred că deochiul poate fi contracarat deculoarea roşie sau că, dacă te mănâncă palma stângă, vei primibani.

Astfel, cinci superstiţii au fost prezentate repondenţilor, careau avut de optat între a răspunde cu "foarte rău", "rău", "bine","foarte bine" (acest răspuns însemnând acordul total) sau "nu ştiu,nu răspund" în funcţie de propriile credinţe.

Culoarearoşie ne fereşte de deochi - 39% au răspuns "bine", 13% "foartebine";

Numărul13 poartă ghinion - 21% au răspuns "bine", 9% "foarte bine";

Dacă temănâncă palma stângă, vei primi bani - 31% au răspuns "bine", 14%"foarte bine";

Cine nuare noroc în dragoste are noroc la cărţi - 14% au răspuns "bine",3% "foarte bine";

Dacă opisică neagră îţi taie calea, aduce ghinion - 22% au răspuns"bine", 12% "foarte bine".

Relaţia dintre ştiinţă şi religie

Dintre repondenţi, 95% au declarat că cred în Dumnezeu, 52% credîn iad, 73% cred în Rai, 84% cred în păcat, 63% în viaţa de apoi şi88% în puterea rugăciunii. Repondenţii au fost rugaţi să îşiexprime părerea în legătură cu cinci afirmaţii legate de relaţiaîntre ştiinţă şi religie, aceştia putându-se situa în "dezacordtotal", "dezacord", "acord", "acord total" sau "nu ştiu, nurăspund".

Uneori,ceea ce spune Biserica este greşit - 36% s-au situat în dezacordtotal, iar 25% în dezacord, faţă de 23% în acord şi 10% acordtotal;

Ne bazămprea mult pe ştiinţă şi nu destul pe credinţă - 9% dezacord total,24% dezacord, 35% acord, 24% acord total;

Existămiracole, fenomene ce nu pot fi explicate de ştiinţă - 7% dezacordtotal, 6% dezacord, 29% acord, 48% acord total;

Existăoameni posedaţi de diavol - 16% dezacord total, 10% dezacord, 24%acord, 32% acord total;

Ştiinţagreşeşte când contrazice scrierile sfinte - 9% dezacord total, 20%dezacord, 27% acord, 28% acord total.

Chiar dacă se observă tendinţa de a crede mai degrabă în religiedecât în ştiinţă, 81% dintre români cred că Guvernul ar trebui săsprijine cu bani cercetarea ştiinţifică.

Studiul a fost efectuat în perioada iulie - septembrie 2009 peun eşantion de 1.161 de persoane de peste 18 ani, la nivelnaţional, folosindu-se metoda interviului faţă în faţă pe baza unuichestionar structurat.

Citește și: