Mădălina CHIŢU
21242 vizualizări 6 oct 2014

CARDUL DE SĂNĂTATE. Andrei, un bucureştean de 33 de ani, a găsit în urmă cu o săptămână la cutia poştală un aviz în care era anunţat că este aşteptat la oficiul poştal pentru a-şi ridica cardul de sănătate. Bucata de plastic, de dimensiunea unui card bancar, ce avea inscripţionat numele şi prenumele său, plus codul de asigurat, va stoca de acum înainte  tot istoricul său medical , iar din martie 2015 va fi obligatoriu pentru orice român care se prezintă la medic. Până la acea dată  însă, Andrei trebuie să ajungă pe la medicul său de familie pentru a-şi activa ceea ce autorităţile din sănătate au numit "al doilea buletin" - cardul naţional de sănătate.

Distribuirea acestor documente a început în urmă cu două săptămâni, bucureştenii fiind primii din ţară care au intrat în posesia lor. „În prima săptămână, Poşta Română a preluat, în vederea distribuirii către pacienţi, peste şase milioane de carduri de sănătate. Primele carduri au fost repartizate în Bucureşti începând cu 19 septembrie, iar din 22 septembrie a început distribuirea în ţară", declară pentru gândul Mihaela Tănase, purtător de cuvând al CNAS.

Foto: Mediafax // Marius Dumbrăveanu

Pentru a intra în orice român trebuie să se prezinte la oficiul poştal de care aparţine cu recomandata primită de la Poştă şi cu buletinul de identitate, în cazul în care nu este acasă când vine poştaşul să îi aducă plicul cu cardul de sănătate. Pe baza buletinului, şi a unei semnături, va primi cardul  de sănătate.

În cazul în care, din motive obiective asiguratul  nu poate ajunge la Poştă pentru a ridica cardul, documentul va fi trimis automat la Casa de Asigurări de Sănătate de care aparţine respectiva persoană. Ulterior, aceasta se poate prezenta la sediul Casei pentru a-şi lua cardul.

Dacă în cele 20 de zile lucrătoare prevăzute cardul nu a putut fi predat, asiguratul poate să îl ridice personal de la casa de asigurări în a cărei evidenţă se află, după 10 zile lucrătoare, termen pe care Poşta Română îl are la dispoziţie pentru a preda cardul casei de asigurări.

Ce informaţii sunt trecute pe cardul de sănătate

La eliberare, cardul cu cip vine însoţit şi de o scrisoare în care se precizează ce informaţii vor fi stocate pe cip-ul respectivului card, respectiv  datele de identificare ale pacientului: numele şi prenumele, data naşterii şi CNP-ul.

Fiecare card naţional de sănătate va mai conţine un număr de asigurat format din 20 de caractere, un număr de card care va fi format din 16 caractere şi un cod CIP format din 25 de caractere.  

Pe cipul cardului naţional de sănătate vor mai fi scrise datele de identificare ale medicului de familie: numărul de telefon, numele, prenumele, codul medicului de familie al posesorului cardului.

Cardul de sănătate reprezintă "cheia" de acces la dosarul electornic al fiecărui român, dosar ce conţine şi informaţii privind grupa de sânge a asiguratului, Rh-ul acestuia şi dacă îşi doreşte sau nu să devină donator de organe.

Ca orice card şi acesta va avea un cod PIN - iniţial 0000, urmând ca în momentul activării sale, la medicul de familie, fiecare asigurat să îşi aleagă un nou cod PIN, personalizat, format dintr-o combinaţie de patru cifre. PIN-ul personalizat va fi introdus şi confirmat personal de către pacient.

Foto: Mediafax // Marius Dumbrăveanu

Personalizarea PIN-ului este obligatorie, altfel cardul rămâne în stare inactivă şi nu poate confirma servicii medicale în sistem. Acest PIN va fi introdus de către asigurat ori de câte ori va beneficia de un serviciu medical pentru validarea şi, mai apoi, decontarea acestuia din fondul asigurărilor sociale de sănătate.

Introducerea altor date suplimentare pe cardul de sănătate este opţională şi se realizează doar la medicul de familie. Această etapă nu este obligatoriu să se realizeze concomitent cu activarea cardului.

Cardul de sănătate, obligatoriu de la 1 martie 2015

Prezentarea cardului naţional de sănătate va fi obligatorie din 2015, numai după o perioadă de probă care ar putea dura trei luni, în care sistemul actual va funcţiona simultan cu cel nou.

"Estimăm ca distribuirea cardului naţional de sănătate să se încheie în noiembrie. După distribuirea cardului naţional, va urma o perioadă în care vor rula în paralel cele două sisteme, pentru ca atât asiguraţii, cât şi furnizorii de servicii medicale să se acomodeze cu această soluţie informatică şi pentru a depista şi a remedia eventualele probleme depistate în funcţionarea acestei soluţii informatice. Această perioadă de probă am estimat-o la trei luni, poate fi mai mare sau mai mică. Vom vedea", a spus preşedintele CNAS.

Astfel, utilizarea cardului de sănătate ar putea deveni obligatorie în martie 2015, potrivit lui Vasile Ciurchea.

Foto: Mediafax // Marius Dumbrăveanu

"Sigur, putem face estimări legate de utilizarea obligatorie a cardului. Probabil, de la 1 martie. Dar, până atunci, orice posesor de card poate cere medicului de familie iniţierea cardului", a mai spus preşedintele CNAS.

Până când utilizarea acestuia va fi obligatorie, este necesar ca furnizorii de servicii medicale să achiziţioneze cititoarele de carduri, al căror cost este estimat la echivalentul a 50 de euro per bucată. În absenţa acestor "cititoare" cardurile sunt practic inutilizabile.

Cardul naţional de sănătate a fost gândit pentru a face dovada calităţii de asigurat şi pentru a confirma prezenţa asiguratului la furnizorul de servicii medicale. Prin implementarea acestui sistem informatic se urmăreşte controlul şi transparenţa cheltuielilor banilor din sistemul asigurărilor de sănătate. CNAS şi-a fixat ca, începând de anul viitor, validarea şi decontarea serviciilor medicale să se facă doar prin intermediul cardului naţional.

Potrivit Legii Sănătăţii nr. 95/2006, cardul naţional de sănătate trebuia să fie introdus până la sfârşitul lui 2007. Un prim proiect-pilot a fost implementat la sfârşitul lui 2012, în judeţul Arad. Din iunie 2014, în cadrul unui al doilea proiect-pilot, cardul a fost distribuit pentru 8.000 de pacienţi care fac dializă, din 79 de centre private.

Citește și: