Gandul.info
Biro ATTILA
6597 vizualizări 9 aug 2013

Torţionarul Alexandru Vişinescu ar putea fi cercetat şi urmărit penal pentru omor deosebit de grav, chiar dacă faptele s-au petrecut în urmă cu aproape 50 de ani. Şi asta pentru că există un precedent: Curtea Supremă a decis în 2009 că procurorii militari trebuie să înceapă urmărirea penală faţă de Mişu Dulgheru, şeful  Direcţiei a V-a de Anchete a Securităţii, în baza unei sesizări penale în care este acuzat că torturile aplicate în cadrul unei anchete din 1948 au dus la moartea lui Alcibiade Diamandi. Curtea Supremă a decis că pentru presupusa crimă comisă în 1948  fostul şef al anchetelor Securităţii încă poate fi tras la răspundere. Judecătorii au explicat că prescripţia nu s-a împlinit deoarece în perioada comunistă foştii angajaţi ai Ministerului de Interne nu puteau fi anchetaţi şi traşi la răspundere pentru activitatea de torţionari. Curtea Supremă a hotărât că prescripţia în acest caz curge începând cu anul 1992. La fel ca în cazul torţionarului Vişinescu, şi Mişu Dulgheru a fost acuzat de omor deosebit de grav. Dosarul lui Vişinescu a fost preluat de Parchetul General.

Cazul Diamandi: mort după trei ani de anchete

În aprilie 1948 Alcibiade Diamandi a fost arestat de Securitate sub învinuirea de „uneltire contra siguranţei statului". După trei luni de anchete, Alcibiade Diamandi a decedat în condiţii suspecte. Oficial, cauza morţii a fost infarctul miocardic, nefiind însă efectuată o autopsie.

În 1995, la 47 de ani de la moartea acestuia, soţia sa, Florica Diamandi, a depus o plângere penală în care a reclamat că soţul ei, Alcibiade Diamandi, a decedat în urma torturilor la care a fost supus. Plângerea penală a fost depusă împotriva lui Zotescu Nicolae, fost căpitan magistrat, procuror militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar al Corpului II Armată, şi a lui Dulgheru Mişu, fost inspector general în cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei Statului.

Celor doi li se impută  faptul că, fără a fi fost documentată vreo învinuire concretă împotriva soţului său,  la 21 aprilie 1948 au dispus arestarea acestuia prin mandatul nr. 3073 din 22 februarie 1948, pentru săvârşirea infracţiunii de „uneltire contra siguranţei statului".

„Pe timpul cercetării cei doi au exercitat presiuni fizice şi psihice asupra soţului său. După ce acesta s-a îmbolnăvit de malarie, personalul medical care deservea locul de deţinere (Arestul Siguranţei din Bucureşti) nu i-a acordat îngrijirea necesară şi tratamentul medical care se impunea, astfel ca la data de 09 iulie 1948 – Alcibiade Diamandi a decedat. Cauza morţii, stabilită de medicul şef, fără autopsierea cadavrului - a fost de infarct miocardic. Diagnosticul a fost stabilit în această manieră şi pentru a se ascunde faptele de rele tratamente aplicate celui arestat”, se arată în plângerea penală.

Astfel, în 1995, Constantin Diamandi, fiul, şi Florica Diamandi, soţia celui decedat, i-au acuzat pe Mişu Dulgheru şi Nicolae Zotescu de moartea tatălui, respectiv soţului. Cei doi au fost acuzaţi de infracţiunile de tratamente neomenoase prevăzută de art. 358 C. pen., lipsire de libertate prevăzută de art. 189 C. pen., abuz în serviciu prevăzută de art. 246 C. pen., cercetare abuzivă prevăzută de art. 266 C. pen., supunere la rele tratamente prevăzută de art. 267 C. pen., represiune nedreaptă prevăzută de art. 268 C. pen. şi omor deosebit de grav prevăzută de art. 176 C. pen.

Parchetele militare: Faptele s-au prescris. Familia a contestat NUP-ul reuşind redeschiderea dosarului

Plângerea a fost depusă la Secţia Parchetelor Militare de la Parchetul general pe 21 aprilie 1995, însă după numai 4 zile procurorii militari răspund reclamanţilor că faptele comise de Mişu Dulgheru care a fost şeful  Direcţiei a V-a de Anchete a Securităţii şi de către procurorul militar Zotescu s-au prescris.

Nemulţumită de soluţia dată, Florica Diamandi a invocat într-o scrisoare din 25 martie 1995 că aceasta încalcă prevederile legale deoarece a fost suspendat cursul prescripţiei pe durata existenţei statului totalitar, împrejurare care trebuie asimilată cu forţa majoră. Ea a mai arătat că Serviciul Român de Informaţii i-a permis accesul la dosarul soţului său începând cu data de 28 octombrie 1992.

În paralel, Florica Diamandi şi fiul ei au continuat demersurile pentru reabilitarea soţului mort. Astfel că în 1998 au obţinut de la Parchetul Militar un document prin care acestă instituţie confirmă că în cazul lui Alcibiade Diamandi „arestat în baza unui denunţ anonim, nu se regăsesc probe care să susţină legalitatea arestării sale şi nici vreun document de soluţionare a cauzei”

NUP-ul din 1995 a fost contestat, procesul care a privit contestaţia s-a plimbat între instanţele militare şi Curtea Supremă. În 2008, Curtea Militară de Apel a admis plângere împotriva NUP-ului dat în aces caz. Curtea Militară de Apel a dispus ca procurori militari să înceapă urmărirea penală. Decizia Curţii Militare de Apel a fost atacată cu recurs de procurorii militari la Curtea Supremă.

Crimele torţionarilor nu s-au prescris

Curtea Supremă a analizat şi problema prescripţiei infracţiunilor comise de torţionari în perioada anilor 45-65. Potrivit acestei decizii, prescripţie în cazul Diamandi a început să curgă doar din 1992. „Curtea a constatat, pentru motivele expuse mai sus, că prescripţia răspunderii penale în cauză a fost suspendată de la momentul săvârşirii faptelor imputate (aprilie - iulie 1948) şi până la 01 octombrie 1992 (data abrogării disp. art. 226 alin. (3) C. proc. pen.); după această dată a început să curgă termenul de prescripţie de 15 ani, care a fost întrerupt prin dispoziţia de citare persoanelor împotriva cărora se îndreaptă plângerea petenţilor de către Curtea Militară de Apel, conform dispoziţiilor art. 2781 alin. (1) C. proc. pen., în dosarul nr. 73/F/2005”, se arată în sentinţa Curţii Supreme din 2009.

Curtea Supremă a decis în 2009 că pe perioda comunismului faptele comise de torţionari sunt suspendate de la prescriere. Potrivit judecătorilor de la Curtea Supremă, prescripţia faptelor comise de Zotescu Nicolae, fost căpitan magistrat, procuror militar al Parchetului Militar de pe lângă Tribunalul Militar al Corpului II Armată şi Dulgheru Mişu, fost inspector general în cadrul Direcţiei Generale a Siguranţei Statului a fost suspendată în perioda comunismului. În susţinerea acestei argumentaţii, judecătorii au arătat că în era comunistă organele de anchetă au fost împiedicate să investigheze crimele torţionarilor.

„Cât timp au avut calitatea de cadre active ale MAI – DGSS sau procuror militar, corect s-a concluzionat că tragerea lor la răspundere penale nu a fost posibilă, în perioada existenţei statului totalitar comunist, şi datorită poziţiei şi funcţiilor deţinute, iar o dovadă a acestui fapt o constituie şi poziţia adoptată de statul român, la propunerea primului ministru (I.G.M.), în urma unei anchete efectuate de o comise P.C.R. în 1968, de a nu se dispune punerea în mişcare a acţiunii penale şi trimiterea în judecată a celor vinovaţi de stabilirea unui regim penitenciar de exterminare (I.G.M. declarând că „soluţia cea mai bună este să lăsăm lucrurile să se îndrepte spre prescripţie din punct de vedere juridic, dar să nu luăm o hotărâre, să spunem să nu fie trimis în judecată şi împotriva omului să se ia hotărâri politice. Mai sunt câteva luni până la prescripţie")”, se arată în decizia Curţii Supreme.

Judecătorii au decis că intervenţia politicului în cursul firesc al justiţiei a constituit o cauză de neînlăturat care a împiedicat punerea în mişcare a acţiunii penale faţă de Zlotescu şi Dulgheru.

VEZI AICI DECIZIA CURŢII SUPREME

În final Curtea Supremă a dispus ca Parchetul Militar să înceapă urmărirea penală împotriva lui Zlotescu şi a lui Dulgheru. Pe portalul instanţelor de judeacată nu a fost înregistrat niciun dosar care să îi aibă ca inculpaţi pe cei doi.

Analiza termenului de prescripţie făcut de Curtea Supremă s-a referit la infracţiunea de omor deosebit de grav prevăzut la articolul 176 din Codul Penal. Exact pentru aceeaşi infracţiune omor deosebit de grav a fost sesizat Parchetul Miliatar în cazul Vişinescu. IICCMER a trimis către procurori prima sesizare privindu-l pe torţionarul Alexandru Vişinescu. Sesizarea penală a fost trimisă la Parchetul de pe lângă Tribunalul Militar Teritorial Bucureşti.  IICMER a depus marţi 30 iunie o plângere penală pe numele acestuia în care este acuzat de omor deosebit de grav. Printre victimele care i se impută lui Vişinescu este şi fostul lider ţărănist Ion Mihalache care a decedat la Râmnicu Sărat în urma torturilor aplicate de fostul comandat, acum un pensionar fericit şi liniştit.

Cum se aplică precedentul Diamandi în cazul Vişinescu

La fel ca şi în cazul Diamandi, procurorii militari susţin în cazul Vişinescu faptele s-ar fi prescris. Şeful Parchetelor Militare, Ion Vasilache a declarat recent pentru The Economist că, spre exemplu, în cazul Vişinescu probabil termenul de prescripţie s-a împlinit. „Este necesar să se analizeze dacă s-a împlinit termenul de prescripţie s-a împlinit. Dacă faptele au fost comise în 56 termenul de prescripţie probabil s-a împlinit după 15 ani”, a susţinut procurorul Vasilache.

Argumentaţia sa este însă contrazisă de o lege din martie 2012 care spune că faptele de omor deosebit de grav şi infracţiunile intenţionate urmate de moartea victimei nu se prescriu. Pe 16 martie a fost adoptată legea nr 27 care pevede că prescripţie nu înlătură răspunderea penală şi executarea pedepselor în cazul infracţiunii prevăzute la articolul 176 din Codul Penal, adică omor deosebit de grav.

„Legiuitorul a considerat că infracţiunile grave precum cele orientate împotriva vieţii individului trebuie pedepsite indiferent de timpul care se scurge până la pedepsirea acestora, fiind mai importante valorile protejate prin aceste infracţiuni decât o eventuală lipsă de diligenţă a statului de a descoperi şi pedepsi făptuitorii”, se arată argumentaţia juridică a IICCMER în cazul Vişinescu.

În plus, juriştii IICCMER susţin că termenul de prescripţie a fost suspendat şi întrerupt în perioada comunistă pentru că, deşi faptele lui Vişinescu nu au fost anchetate de organele judiciare, adică de procurori, ele au fost anchetate de Partidul Comunist Român care a constatat că şefii penitenciarelor au comis infracţiuni, dar nu i-au trimis în judecată şi au blocat urmărirea penală.

„Mai mult decât atât, prin investigaţiile desfăşurate, comisia PCR s-a substituit organelor de urmărire penală şi a realizat adevărate acte de urmărire, cum ar fi audieri de martori şi studierea dosarelor deţinuţilor politici decedaţi. Astfel, se poate considera că, în contextul politic din acea perioadă, actele întreprinse în cadrul anchetei au reprezentat adevărate acte de urmărire şi au determinat o întrerupere a prescripţiei răspunderii penale în temeiul art. 123 Cod penal”, se arată în argumentaţia IICCMER.

Cât priveşte suspendarea prescripţiei, articolul 128 din Codul Penal spune următoarele: „Cursul termenului prescripţiei prevăzute în art. 122 este suspendat pe timpul cât o dispoziţie legală sau o împrejurare de neprevăzut ori de neînlăturat împiedică punerea în mişcare a acţiunii penale sau continuarea procesului penal”. Cheia din acest articol este formularea „împrejurare de neînlăturat”.

În cazul torţionarului Vişinescu, împrejurarea de neînlăturat este faptul că PCR a făcut propria anchetă sustituindu-se procurorilor, dar şi faptul că acelaşi PCR într-o şedinţă prezidată de Ceauşescu a decisă să blocheze orice fel de urmărire penală şi tragere la răspundere a torţionarilor.

În opinia juriştilor ICCMER, chiar dacă se înlătură din interpretarea legii din 2012 care spune că infracţiuni precum cele ale lui Vişinescu nu se prescriu, faptele sale tot nu au atins acest termen în care o anchetă şi o judecare ar fi inutile. „Aşadar, termenul de prescripţie specială pentru infracţiunea de omor deosebit de grav săvârşită de maiorul Alexandru Vişinescu şi care face obiectul prezentului denunţ nu s-a împlinit încă, nici în varianta actuală de 30 de ani (conform art. 124 Cod Penal) şi nici în varianta anterioară modificării Codului penal prin Legea nr. 63/2012, adică de 22 de ani şi 6 luni”, se arată în explicaţia juriştilor IICCMER.

Citește și: