Razvan Tupa
Nicolae Oprea
4470 vizualizări 6 nov 2018

Potrivit istoricului din fruntea Academiei, "Românii sunt astăzi, conform canoanelor Marii Biserici aflate încă în vigoare, al doilea popor ortodox ca mărime din lume, după poporul rus".

Istoricul Ioan-Aurel Pop declară, într-un interviu acordat publicaţiei Lumina, că ridicarea catedralei este modul ideal prin care Centenarul Unirii capătă sens: "La un secol de la Marea Unire, la aproape un secol de la ridicarea la rang de Patriarhie (în 1925) şi la aproape un secol şi jumătate de la recunoaşterea autocefaliei Bisericii Ortodoxe Române, construirea Catedralei Naţionale încununează o întreagă lucrare a poporului român asupra lui însuşi (cum ar fi spus Nicolae Bălcescu) şi ne aşază în rând cu lumea".

"Planul Domnului a fost acesta: să izbutim marea lucrare în Anul Centenarului Marii Uniri, ca să putem, peste alte centenare de la înfăptuirea actului sublim din 1918, să dovedim vrednicia unui popor creştin situat la Dunăre şi în Carpaţi. Noi, românii, suntem nărăviţi să ne autoflagelăm şi să ne nimicnicim singuri, dar Domnul nu ne lasă, atunci când se cuvine să fie aşa, să ne pierdem cumpătul şi ne conduce şi spre gesturi de glorie", mai spune Ioan-Aurel Pop.

În interviul acordat ziarului Patriarhiei Române, Ioan-Aurel Pop răspunde şi criticilor proiectului şi afirmă că oricine pune în opoziţie catedrala faţă de alte instituţii publice nu este creştin:

"Cei care contrapun catedrala altor construcţii (instituţii) nu sunt creştini şi nu ştiu că cea mai înaltă şcoală şi cea mai trainică sănătate nu sunt cele ale trupului, ci ale sufletului. Vindecarea odras­lelor umane de ignoranţa minţii (întunecimea) şi de bolile trupeşti (suferinţa fizică) nu se face numai în şcolile instituţionalizate de stat sau numai în spitalele slujite de medici, ci şi în biserici. Chiar şi filosofii greci precreştini ştiau că vindecarea trupului fără lucrarea asupra sufletului este înşelătoare, neputincioasă şi sortită eşecului. Nu din pricina catedralei nu avem noi şcoli şi spitale destule, ci din alte pricini.

Ba, aş spune că nu lipsa de şcoli şi spitale este necazul nostru cel mare acum, ci golirea lor de profesori, de elevi suficienţi şi de medici. Iar neştiinţa de carte, abandonul şcolar, analfabetismul funcţional, plecarea medicilor şi asistenţilor medicali peste mări şi ţări nu se datorează prea multor biserici şi nici credinţei prea arzătoare", declară preşedintele Academiei Române.

 

 

Cheltuieli de 110 milioane EURO

Catedrala Mânturii Neamului este construită în proporţie de 95%, în ceea ce priveşte stadiul „la roşu”, însă, potrivit Patriarhiei Române, cea mai mare biserică din România mai are mult până să fie finalizată. Până în acest moment s-au cheltuit 110 milioane de euro.

Într-un răspuns la solicitarea Mediafax, Patriarhia Română evaluează că până în prezent, pentru Catedrala Mânturii Neamului a fost cheltutită suma de 110 milioane de euro, cu tot cu TVA.

”Din această sumă, un procent de aproximativ 25% provine din donaţii, restul reprezentând sprijinul financiar oferit de autorităţile administraţiei publice centrale şi locale în baza prevederilor unor acte normative”, precizează reprezentanţii Patriarhiei Române.

Potrivit sursei citate, Catedrala este finalizată în proporţie de 95%, în stadiul ”la roşu”.

Din stadiul I, «catedrala la roşu», lucrările sunt finalizate în proporţie de 95 %. Lucrările pe şantierul Catedralei sunt foarte avansate, lucrându-se intens la finalizarea altarului, dar şi la cota + 91 m, în zona turlei principale, precum şi în zonele celorlalte turle. Concomitent, se efectuează laborioasa operaţiune de punere în funcţiune a clopotelor şi finul reglaj al acestora. Recent a fost montată structura metalică a acoperişului turlei clopotniţe”, explică reprezentanţii Bisericii Ortodoxe Române.

În ceea ce priveşte costurile viitoare, Patriarhia spune că nu se poate estima o sumă.

Cu banii existenţi (104 milioane lei primiţi la începutul lunii octombrie de la Guvern) se va termina structura de rezistenţă a «catedralei la roşu», ferestrele şi uşile montate, acoperişul (inclusiv învelitoarea din cupru), crucile, subsolurile adiacente din vest, spaţiul liturgic exterior şi dependinţele asimilate”, mai declară, pentru Mediafax, reprezentanţii BOR.

 

Citește și: