Cătălin Lupăşteanu
20293 vizualizări 19 dec 2015

Ministrul Justiţiei, Raluca Prună, a declarat, după întâlnirea cu preşedintele Asociaţiei 21 Decembrie, Teodor Mărieş, că este convinsă că în urma deciziilor CEDO sistemul judiciar  va acorda atenţia cuvenită ca dosarele Revoluţiei şi Mineriadei sa aibă acelaşi tratament procedural.

Cei doi au discutat despre faptul că, după aproape 26 de ani de la evenimentele care fac obiectul dosarului Mineriada şi a dosarului Revoluţiei, acestea nu sunt soluţionate. Ministrul Justiţiei va cere Ministerului Public o informare detaliată privind actele de procedură realizate de Parchet în perioada dintre mai 2011 (data primei hotărâri CEDO pe acest subiect) şi octombrie 2015 (data clasării dosarului).

"Din păcate a fost nevoie de hotărâri CEDO în dosarul privind evenimentele Revoluţiei din decembrie 1989 şi dosarul Mineriadei. Sunt convinsă că, în urma acestor hotărâri, sistemul judiciar din România va acorda atenţia cuvenită astfel încât din raţiuni de simetrie şi logică juridică ambele dosare sa aibă acelaşi tratament procedural", a declarat Raluca Prună, după întrevedere.

Preşedintele Asociaţiei Decembrie 1989 Teodor Mărieş a declarat la ieşirea de la discuţia cu ministrul Justiţiei Raluca Prună, că aceasta a solicitat un răgaz pentru a cere un raport de informare de la Parchet legat de clasarea dosarului Revoluţiei, iar discuţia va fi reluată anul viitor.

CITEŞTE AICI DOSATUL COMPLET AL REVOLUŢIEI. MĂRTURII ŞI PERSONAJE CHEIE

Mărieş a mai declarat că, în opinia sa, "a picat dictatura în Ministerul Justiţiei".

"Discuţia a fost una absolut normală, firească, am primit solicitare de la doamna ministru să lăsăm un răgaz de câteva zile pentru a cere un raport de informare de la Parchet legat de acest subiect. Noi am arătat materiale ce vin să întărească solicitarea noastră că ne-am dori să avem o poziţie similară cu cea în dosarul Mineriadei şi în dosarul Revoluţiei. Nu am întâmpinat nicio reţinere din partea dumneai de a se discuta orice punct de vedere pe care îl avem. Cred că este omul care înţelege ce înseamnă o decizie a CEDO", a mai declarat Mărieş.

Peste 280 de plângeri au fost înregistrate la Parchetul Înaltei Curţi de Casaţie şi Justiţie după decizia de clasare a dosarului Revoluţiei, 81 dintre acestea fiind respinse ca neîntemeiate, inadmisibile sau tardive, au precizat pentru MEDIAFAX reprezentanţi ai PICCJ la începutul lunii decembrie.

Decizie CEDO, nerespectată de Parchet

Gândul a relatat cum în 2011, România a fost obligată de CEDO să investigheze cu celeritate dosarele Revoluţiei, reunite între timp într-unul singur, investigat de Parchetul General. Dosarul fusese pus sub supravegherea specială a Serviciului de Executări de pe lângă Consiliul Europei. În aprilie 2013, Parchetul General s-a angajat oficial în faţa acestui for în privinţa unui calendar pentru investigarea crimelor de la Revoluţie. Până în septembrie 2013, procurorii conduşi de Tiberiu Niţu urmau să stabilească ”implicarea decidenţilor politici” în Revoluţia  din 1989

În mai 2011, România a fost condamnată la CEDO într-un dosar deschis de Asociaţia 21 Decembrie şi familia Vlase, într-o cauză ce privea dosarele Revoluţiei din '89. Curtea a constatat încălcarea art. 2 al Convenţiei Europene a Drepturilor Omului - dreptul la viaţă - în ceea ce-i priveşte pe Nicolae şi Elena Vlase şi încălcarea art. 8 al Convenţiei în ceea ce-l priveşte pe reclamantul Teodor Mărieş - dreptul la respectarea vieţii private şi de familie. S-a decis acordarea a câte 15.000 euro pentru Nicolae Vlase şi Elena Vlase şi a 6.000 euro pentru Teodor Mărieş, bani ce reprezentau daune morale. Totodată, Curtea a decis ca 20.000 euro să fie plătiţi direct către Antonie Popescu, Ioana Sfirâial şi Ionuţ Matei, suma reprezentând cheltutieli de judecată.

Elena Vlase si Nicolae Vlase (decedat în 2012) sunt doi braşoveni al căror copil de 19 ani a fost ucis la Braşov în timpul Revoluţiei. În cazul lor, procurorii români nu au trimis pe nimeni în judecată. Soţii Valse şi-au căutat dreptatea în România şi, după ce au epuizat toate căile judiciare de aic,i s-au adresat CEDO. Dosarul lor a fost conexat cu cel al Asociaţiei 21 Decembrie, care  a reprezentat în proces victime şi urmaşi ai celor care au fost omoraţi sau răniţi, supuşi la rele tratamente sau private de libertate în timpul Revoluţiei din 1989.

CEDO a decis în 2011 că România nu a soluţionat eficient şi la timp dosarele penale care privesc victimele Revoluţiei din 1989. În cazul specific al soţilor Vlase, CEDO a constat următoarele: „Absenţa unei investigaţii privind moartea fiului soţilor Vlase, în particular lipsa de implicare a aplicanţilor (soţii Vlase n.red.) în proceduri judiciare în faţa unei instanţe. Statul trebuie să ia măsurile necesare şi să investigheze cu celeritatea moartea lui Nicuşor Vlase”.

CEDO a mai arătat în decizia din 2011 că statul român trebuie să investigheze cu celeritate dosarele Revoluţiei şi că victimele şi rudele celor morţi în decembrie 1989 au dreptul să cunoască adevărul. „Curtea a arătat şi în trecut că o amnistie faţă de aceste crime este incompatibilă cu datoria statului (român n.red.) de a investiga acte de tortură şi cu lupta împotriva impunităţii pentru crime internaţionale”, se arată în decizia CEDO.

Citește și: