Adina Oşan
Vasile Magradean
492 vizualizări 19 feb 2014

Primarul Emil Boc susţine că Primăria Cluj-Napoca a procedat corect în cazul romilor mutaţi în 2010 de pe o stradă din oraş lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, nefiind vorba despre o evacuare forţată, ci despre "o mutare cu acceptul oamenilor, care au semnat contracte de închiriere".

Emil Boc a declarat, miercuri, într-o conferinţă de presă, ca răspuns la scrisoarea deschisă a peste 20 de lideri religioşi din Marea Britanie referitoare la situaţia romilor de la Pata Rât, că s-a indus în opinia publică ideea că a fost o evacuare forţată, "ceea ce nu corespunde adevărului", transmite corespondentul MEDIAFAX.

"Primăria a procedat corect în 2010 şi în continuare are în vedere îmbunătăţirea situaţiei romilor care locuiesc în Pata Rât prin asigurarea de locuinţe sociale şi depunerea unor proiecte europene prin care se încearcă îmbunătăţirea condiţiilor de viaţă de acolo. Strada Coastei, din centrul municipiului, avea construcţii neautorizate, ilegale, iar oamenii care aveau o formă de contract cu primăria au semnat în decembrie 2010 un contract pentru locuinţele din Pata Rât. Nu a fost o evacuare forţată, aşa cum se încearcă a se acredita ideea, ci de desfiinţare a unor construcţii ilegale din centrul Clujului, şi de mutarea cu acceptul oamenilor, care au semnat un contract de închiriere. Sunt 40 de locuinţe sociale în 10 module, pentru care plătesc o chirie modică, de 30 de lei pe lună. S-a indus în opinia publică că a fost o evacuare forţată, ceea ce nu corespunde adevărului", a spus Boc.

Potrivit acestuia, romii de pe strada Coastei s-au mutat din locuinţe insalubre, improprii, în module care beneficiază de curent electric, apă, căldură.

"S-a preluat, din nefericire, ideea evacuării forţate. Este o lipsă de informare, nu se preia şi punctul de vedere al primăriei în poziţiile internaţionale emise de unii sau alţii. Cei care au fost mutaţi sunt cetăţeni ai municipiului. Cu acordul lor, au ocupat o locuinţă decentă în comparaţie cu locuinţele improvizate în care locuiau pe strada Coastei. Voi insista să se cunoască adevărul şi să nu se preia trunchiat această problemă, erau locuinţe neautorizate, improvizate, ilegale pe strada Coastei", a subliniat Boc.

Potrivit acestuia, a da curs solicitării liderilor religioşi britanici ar însemna dărâmarea Campusului Teologic de pe strada Coastei şi aducerea, din nou, a contrucţiilor ilegale în centrul Clujului.

"Cred că nici în Londra, nici în Cluj, acest lucru nu este posibil", a conchis Emil Boc.

Peste 20 de lideri religioşi reprezentând cultele din Marea Britanie i-au cerut primarului municipiului Cluj-Napoca, într-o scrisoare deschisă publicată pe site-ul Daily Telegraph, să îşi schimbe politica faţă de romi, după ce aceştia au fost alungaţi din oraş în 2010 şi mutaţi lângă o groapă de gunoi.

"Ca lideri religioşi în Marea Britanie, am vrea să vă cerem în regim de urgenţă să preîntâmpinaţi evacuările forţate ale comunităţilor de romi din Cluj-Napoca, oraşul românesc al cărui primar sunteţi. Vă cerem, de asemenea, să luaţi măsuri imediate pentru a garanta dreptul la o locuinţă adecvată şi despăgubiri pentru familiile de romi care au fost evacuate forţat de pe strada Coastei în decembrie 2010 şi relocate la periferia oraşului, în condiţii improprii", i s-au adresat semnatarii scrisorii lui Emil Boc.

Aceştia i-au mai cerut lui Boc să realizeze cât de lipsite de umanitate sunt aceste acţiuni şi să ia măsuri pentru "reconstruirea relaţiei cu comunitatea romă din oraş, asigurându-se că fiecare cetăţean al municipiului Cluj-Napoca poate beneficia de dreptul la o locuinţă adecvată şi poate fi protejat de evacuări forţate".

"În Europa, mult prea frecvent romii au devenit victime ale unui sistem de educaţie segregat şi sunt trataţi ca cetăţeni de mâna a doua. Ei sunt deseori victime ale evacuărilor forţate, fiind mutaţi din casele lor fără compensaţii adecvate şi fără o consultare reală, iar în unele cazuri lăsaţi pe străzi", au adăugat liderii religioşi.

În 17 decembrie 2010, autorităţile locale au evacuat peste 350 de persoane, majoritatea de etnie romă, de pe strada Coastei din Cluj-Napoca. Cele aproximativ 75 de familii au fost mutate în locuinţe modulare lângă groapa de gunoi a municipiului Cluj-Napoca, în urma unei dispoziţii date de primarul de atunci Sorin Apostu.

Cei peste 350 de romi au fost mutaţi pe motiv că trăiau în locuinţe improvizate pe un teren al primăriei clujene, care însă nu a oferit detalii la acea vreme privind această decizie.

Ulterior, în 2011, acel teren a fost concesionat Arhipiscopiei Clujului şi a fost începută construcţia Campusului Teologic "Nicolae Ivan", care a fost inaugurat în 6 decembrie 2013 de către premierul Victor Ponta.

În noiembrie 2011, Colegiul Director al Consiliului Naţional pentru Combaterea Discriminării (CNCD) a amendat cu 8.000 de lei Primăria Cluj-Napoca pentru mutarea familiilor de romi de pe o stradă din oraş la groapa de gunoi de la Pata Rât.

Oamenii mutaţi lângă groapa de gunoi de la Pata Rât, împreună cu voluntari şi activişti pentru drepturile omului, au protestat faţă de evacuare în mai multe rânduri, ultima dată în 17 decembrie 2013.

Preşedintele interimar al Asociaţiei Comunitare a Romilor din Coastei (ACRC), Claudia Greta, declara atunci că oamenii vor să trăiască în Cluj-Napoca, unde s-au născut, nu între gunoaie.

Citește și: