Sorin Bogdan
Mihaela Gidei
14806 vizualizări 19 feb 2019

Inspecţia Judiciară s-a autosesizat şi face verificări la Tribunalul Harghita, unde dosarul Ţăndărei, în care au fost judecate 25 de persoane, s-a încheiat după aproape 9 ani, deoarece faptele s-au prescris. Ancheta a fost deschisă după ce peste 160 de copii romi au fost găsiţi la cerşit în Anglia.

Procesul judecat la Tribunalul Harghita s-a încheiat prin decizia din 12 februarie, după aproape 9 ani şi zeci de termene.

Magistraţii au admis schimbarea încadrării juridice a faptelor din ”constituire a unui grup de criminalitate organizată”, faptă prevăzută de Legea nr. 39/2003, privind prevenirea şi combaterea criminalităţii organizate în ”constituirea unui grup infracţional organizat”, faptă prevăzută de art. 367 din Codul Penal. Dacă în primul caz, fapta se pedepseşte cu închisoare de la 5 la 20 de ani, în cazul al doilea, pedepsa este cuprinsă între 1 şi 5 ani. În plus, instanţa a dispus ridicarea sechestrului asigurator instituit asupra bunurilor inculpaţilor.

Doar la Tribunalul Harghita, unde a ajuns în februarie 2013, dosarul a avut nu mai puţin de 53 de termene.

Cazul a făcut mare vâlvă în 2010, când peste 160 de copii de etnie romă duşi la cerşit în Marea Britanie au fost identificaţi de autorităţile judiciare române şi britanice. S-a constituit o echipă comună de investigaţii pentru capturarea traficanţilor, care se aflau la Ţăndărei, în judeţul Ialomiţa.

În cadrul Operaţiunii Golf au fost efectuate zeci de percheziţii domiciliare, la care au participat şi ofiţeri din cadrul Metropolitan Police şi specialişti Europol.

Ancheta a stabilit că membrii grupării infracţionale organizate recrutau minori de etnie romă, pe care îi treceau fraudulos frontiera în Marea Britanie, unde îi exploatau, obligându-i să cerşească sau să comită infracţiuni stradale.

Racolarea minorilor se realiza din mediul comunităţilor rome sărace, membrii grupării ocupându-se de cazarea şi transportul acestora, procurarea documentelor de călătorie şi a banilor necesari, precum şi de organizarea şi supravegherea activităţii infracţionale din Marea Britanie. Desigur, nu în ultimul rând, de colectarea banilor obţinuţi din exploatarea copiilor. Poliţiştii britanici au identificat 168 de minori exploataţi de reţeaua de traficanţi, cu vârste între 7 şi 15 ani. Tupeul traficanţilor era atât de mare, încât încasau şi ajutoare sociale de la britanici pentru creşterea copiilor aduşi la cerşit şi furat. Când alegeau copiii pe care urmau să-i aducă în Marea Britanie, traficanţii îi preferau pe cei cu dizabilităţi, convinşi că vor stârni mai uşor mila trecătorilor când vor fi puşi să cerşească pe străzile londoneze.

Procurorii DIICOT au colaborat în această cauză, la acea vreme, cu autorităţile judiciare britanice, fiind organizate mai multe întâlniri de lucru, sub coordonarea Eurojust. Operaţiunea Golf era prezentată în 2010 drept un mare succes al unei unităţi speciale a Poliţiei din Londra specializată în dezmembrarea reţelelor de traficanţi de carne vie, finanţată cu 1 milion de lire sterline şi înfiinţată imediat după intrarea României în UE, când se constatase creşterea de aproape 10 ori a infracţiunilor comise în Marea Britanie de minori proveniţi din ţara noastră.

Metodele prin care traficanţii transformau nu doar copiii, ci şi familiile lor, în adevăraţi sclavi erau foarte ingenioase. ”Unora dintre părinţi li se promitea că vor câştiga o grămadă de bani, dacă îşi vor da copiii să fie duşi peste hotare,” declara în 2010 inspectorul Colin Carswell, ofiţer în cadrul Operaţiunii Golf, citat de The Independent. ”Traficanţii îi creditau apoi pe părinţi cu sumele necesare pentru obţinerea actelor şi transportul copiilor în Anglia la o dobândă atât de mare, încât nu numai că aveau nevoie de ani de zile pentru a scăpa de datorii, dar mulţi erau neoiţi să-şi dea şi alţi copii la cerşit, ba chiar ajungeau şi ei sclavii infractorilor. De multe ori, pentru a-şi plăti aceste datorii, părinţii copiilor veneau la Londra, ca să-i supravegheze sau chiar să comită - la rândul lor - infracţiuni din care să facă bani.”

Când au ajuns la Ţăndărei, poliţiştii britanici au fost stupefiaţi să vadă palatele pe care romii care exploatau copii şi le ridicaseră, limuzinele luxuoase din faţa lor şi sumele imense de bani care au fost confiscate. Ei au estimat că, de pe urma fiecărui copil, traficanţii obţineau anual cel puţin 100.000 de lire sterline. În timpul percheziţiilor, au fost găsite zeci de arme de foc, inclusiv 4 pistoale mitralieră AK-47, paşapoarte britanice false, precum şi sume importante de bani în bancnote de 50 de lire sterline, euro sau lei.

Traficul de copii aduşi la cerşit în Marea Britanie a fost folosit adesea de politicienii nemulţumiţi că Marea Britanie nu poate controla fenomenul migraţiei ilegale, atât timp cât se află în UE. ”Aceste probleme ar dispărea dacă Marea Britanie ar prelua din nou controlul propriilor frontiere,” afirma în 2010 europarlamentarul Nigel Farage, unul dintre cei mai mari susţinători ai ceea ce urma să devină Brexit, citat de cotidianul Daily Express. ”Câţi copii mai trebuie să sufere abuzuri, până când vor ridica problema limitării migraţiei?”

În acel moment, problema copiilor care cerşeau şi furau în Marea Britanie devenise atât de acută încât, în cafenele şi restaurante se puteau citi afişe în care clienţii erau avertizaţi să aibă grijă de bunurile lor. De asemenea, Poliţia lipise afişe cu avertismente despre copiii care distrag atenţia trecătorilor, în timp ce alţii îi buzunăresc.

”Infractorii romi nu vor ezita să-şi extindă activităţile în Marea Britanie, dacă nu vor simţi o reacţie fermă a autorităţilor,” afirma atunci sir Andrew Green, de la Migration Watch. ”Odată ajunşi în Marea Britanie, copiii sunt supravegheaţi strict de traficanţi şi ţinuţi adesea în condiţii mizere. Nu au voie să păstreze nici un penny din banii câştigaţi din cerşit, spălatul parbrizelor, furtul din buzunare sau din magazine.”

”Nici familiile din care provin, nici copiii nu se consideră exploataţi,” explica Norbert Celpek, de la o fundaţie care se ocupă de copiii abuzaţi. ”Când câştigă bani din furat, copiii sunt lăudaţi, în timp ce li se bagă în cap că mersul la şcoală este o pierdere de timp şi de bani. După vârsta de 14 ani, majoritatea ajung să se prostitueze, deoarece - oricât de iscusiţi ar fi la furat - traficanţii nu îi mai consideră utili, pentru că pot fi arestaţi de Poliţie. După vârsta de 18 ani, se căsătoresc şi fac copii care ajung - la rândul lor - victimele aceloraşi reţele de traficanţi.”

Povestea pe care v-am descris-o s-ar putea lungi pe multe alte pagini, cu detalii adesea cutremurătoare. Finalul ei este însă revoltător: Vreme de 9 ani, Justiţia română nu a fost în stare să dea o sentinţă împotriva traficanţilor depistaţi la Ţăndărei, în ciuda dovezilor descrise în presa vremii. Marea operaţiune pentru care s-au cheltuit atâţia bani şi resurse, care a fost prezentată ca un mare succes pe malurile Tamisei a eşuat în cel mai pur stil balcanic pe malurile Dâmboviţei. Procesul a fost lungit suficient ca faptele să se prescrie. iar romii inculpaţi să redevină - în lipsa unor sentinţe - oameni oneşti şi - culmea ! - să-şi primească înapoi banii şi bunurile confiscate. 

Urmează o anchetă a Inspecţiei Judiciare la Tribunalul Harghita, unde a fost înmormântat dosarul, care face subiectul ştirilor de astăzi. Va găsi şi vreun vinovat pentru acest ruşinos fiasco sau totul se va învălui încet, în uitare?

După ce revoltătoarea prescriere a fost mediatizată, preşedintele Tribunalului Harghita a ţinut să transmită că nu este vina lor că sunt judecători puţini, adăugând că dosarul a fost restituit de trei ori parchetului, pentru refacerea urmăririi penale.

"Ca urmare a întocmirii unui nou rechizitoriu, dosarul a fost reînregistrat la Tribunalul Harghita, fiind astfel din nou învestită instanţa cu judecarea acestuia în anul 2013. Durata procedurilor în faţa primei instanţe, după sesizarea din anul 2013, a fost determinată şi de dificultăţile repetate în îndeplinirea procedurilor de citare, în cauză, numărul părţilor şi participanţilor depăşind 200 de persoane, precum şi de necesitatea respectării elementelor dreptului la un proces echitabil, invocate pe parcursul procesului. Toate aceste aspecte au generat dificultăţi legate nu doar de audierea celor chemaţi, ci şi de citarea şi asigurarea dreptului la apărare, conform dispoziţiilor legale care se impuneau a fi respectate, distinct de aspectul social şi impactul mediatic al cauzei," a explicat Mitrea Ibolya, într-un comunicat transmis Mediafax.

Ea precizează că Inspecţia Judiciară a efectuat mai multe verificări privind derularea procesului, fără să cpnstate abateri care să justifice formularea unei acţiuni disciplinare.

"Este necesar să menţionăm şi faptul că, în perioada în care dosarul s-a aflat pe rolul instanţei, Tribunalul Harghita s-a confruntat cu o insuficienţă vădită a numărului de judecători, dublată de fluctuaţia acestora, situaţie care nu a putut fi înlăturată, în pofida demersurilor concrete şi repetate ale conducerii tribunalului şi curţii de apel", mai arată preşedintele Tribunalului Harghita.

Miercuri, cu ocazia prezentării bilanţului pe 2018, procurorul-şef DIICOT Felix Bănilă a anunţat că a făcut apel la decizia de achitare a inculpaţilor din dosarul Ţăndărei dispusă de Tribunalul Harghita.

”Ceea ce vă pot comunica este faptul că noi, DIICOT, am declarat apel în raport de toţi inculpaţii faţă de care s-au dispus soluţii în dosarul Tribunalului Harghita. Şi în raport de inculpaţii achitaţi, şi în raport de inculpaţii faţă de care s-a dispus încetarea procesului penal ca urmare a intervenirii prescripţiei”, a declarat Bănilă.

 

Citește și: