Departamentul Social - Mediafax
Departamentul Corespondenţi
1676 vizualizări 22 feb 2019

Peste 100 de judecători şi procurori au protestat în faţa Curţii de apel Cluj faţă de ordonanţa care modifică legile justiţiei, anunţând că vor suspenda activitatea judiciară timp de o săptămână. Un grup de persoane din mişcarea #rezist i-a aplaudat pe magistraţii care protestau.

Judecătorii şi procurorii purtau pancarte cu mesaje precum ”Domnule ministru, ajunge!", ”Justiţie independentă", ”Stat de drept", ”Abrogaţi OUG neconstituţională 7" sau ”Nu există justiţie independentă fără procurori independenţi".

Judecătorul Mihai Ghica de la Judecătoria Cluj-Napoca a declarat că protestul este spontan, provocat de OUG 7 emisă de Guvern ”în pripă”, fără consultarea CSM.

Judecătorul Cristi Danileţ  a precizat că se dezice de Tudorel Toader, căruia i-a fost student şi a anunţat că - începând de luni - toate cauzele, cu excepţia celor urgente (cauze cu minori, ordine de protecţie, suspendarea actelor administrative, ordonanţe preşedinţiale), vor fi amânate cel puţin o săptămână.

Judecătorii susţin contestarea în justiţie a modului de desemnare a conducerii Inspecţiei Judiciare şi a conducerii SIIJ şi solicită preşedintelui CSM şi preşedintele statului să sesizeze CCR pentru conflict juridic de natură constituţională generat de adoptarea OUG nr. 7/2019 „pe motiv că se încalcă principiul constituţional al controlului ierarhic şi îl împiedică pe Procurorul General al PICCJ să îşi exercite obligaţiile”.

Totodată, judecătorii cer Parlamentulului să dezbată în procedură de urgenţă adoptarea cu modificări sau respingerea OUG nr. 7/2019, ocazie cu care să abroge dispoziţiile legale cuprinse la art 881-889 cu privire la Secţia pentru investigarea infracţiunilor din justiţie şi să modifice Legea nr. 90/2001 pentru a restricţiona dreptul Guvernului de a legifera prin OUG în domeniul legilor justiţiei şi legislaţiei penale.

”Solicităm către Agenţia Naţională de Integritate verificarea situaţiei de conflict de interese cu privire la Toader Tudorel care a devenit notar în timpul mandatului său de ministru şi verificărea averii pentru ministrul justiţiei şi Avocatul Poporului. Ne insuşim declaraţia de principii comunicată de Forumul Judecătorilor din România către adunările generale ale instanţelor şi parchetelor şi mandatăm această organizaţie să ne reprezinte în discuţiile cu autorităţile. Vom informa autorităţile europene cu atribuţii în materie de justiţie cu privire la situaţia ivită în România şi le vom solicita medierea cu instituţiile politice naţionale”, se arată în documentul citit de Danileţ.

Şi Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa îşi suspendă activitatea timp de trei zile, în semn de protest faţă de modificările aduse legilor justiţiei. Activitatea instituţiei va fi suspendată începând de luni, 25 februarie.

”Este o formă de protest după ordonanţa de Guvern de marţi, care este un atac la adresa Ministerului Public şi al Justiţiei”, a declarat prim-procurorul Viorel Teliceanu.

”Procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa susţin cu fermitate poziţia procurorului general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, domnul Augustin Lazăr şi a Secţiei de procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, faţă de modificările legislative aduse legilor justiţiei prin Ordonanţa de urgenţă a Guvernului din data de 19 februarie 2019.

Totodată, procurorii din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa susţin declaraţia de principii a Forului Judecătorilor din România. Folosindu-se de pretextul necesităţii modificărilor aduse admiterii la Institutul Naţional al Magistraturii, modificare absolut necesară, legislaţia a fost modificată prin ordonanţă de urgenţă fără a justifica vreo urgenţă, fără niciun fel de consultare cu autoritatea implicată, chiar pe ascuns, cu o lipsă de transparenţă totală, cu încălcarea recomandărilor Mecanismului de Verificare şi Cooperare, obligatorii pentru România, aşa cum rezultă din jurisprudenţa Curţii Constituţionale a României, cu încălcarea recomandărilor Comisiei de la Veneţia, cu încălcarea art. 125 şi art. 131 din Constituţia României, cu încălcarea art. 55 alin. 1 şi 3 Cod procedură penală, cu încălcarea principiului cooperării loiale şi cu încălcarea flagrantă a principiului separării carierelor, principiu nou instituit în legislaţia românească exact de cei care l-au încălcat prin prezenta ordonanţă”, se arată într-un comunicat transmis de Parchetul de pe lângă Judecătoria Constanţa.

Potrivit acestuia, modificările sunt de natură să politizeze procedura de numire în funcţiile de la vârful Ministerului Public, întrucât în această procedură au drept de vot toţi membrii plenului Consiliului Superior al Magistraturii, inclusiv aşa-zişii reprezentanţi ai societăţii civile care de fapt sunt numiţi prin votul politic al Senatului României.

”În cadrul Adunării Generale a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa s-a decis desfăşurarea de activităţi de protest constând în purtarea de banderole albe la braţ, ieşirea în faţa instituţiei şi suspendarea activităţii instituţiei, cu excepţia situaţiilor care reclamă urgenţă, respectiv cauzele cu inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri preventive. Totodată se suspendă participarea procurorilor în şedinţele de judecată penale sau civile, cu excepţia cazurilor cu inculpaţi faţă de care s-au luat măsuri preventive. Invităm pe această cale pe toţi care doresc să ni se alăture - procurori din cadrul altor unităţi sau structuri de parchete, judecători, poliţişti, cetăţeni obişnuiţi - în faţa Parchetului de pe lângă Judecătoria Constanţa, începând cu orele 16:00, pentru a protesta faţă de măsurile abuzive şi care pun în pericol arhitectura instituţională a Statului Român, cu consecinţe asupra statului de drept din ţara noastră”, se mai arată în comunicat.

Şi procurorii Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti au decis să suspende activitatea timp de cinci zile, săptămâna viitoare, hotărârea fiind luată în unanimitate, transmite corespondentul Mediafax.

”Decizia a fost adoptată în unanimitate. S-a convocat Adunarea Generală, s-au analizat toate aspectele şi s-a decis suspendarea activităţii săptămâna viitoare, timp de cinci zile, de luni până vineri inclusiv. Vom asigura prezenţa în cauzele urgente, fiind vorba despre măsurile preventive, cauzele cu minori şi ordinele de protecţie”, a declarat purtătorul de cuvânt al Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti, Nicolae Argeşanu.

În cadrul Parchetului de pe lângă Judecătoria Piteşti sunt 16 procurori.

Asociaţia Magistraţilor din România (AMR) critică OUG pe legile justiţiei, deoarece conţine dispoziţii care lovesc în principiul separaţiei carierelor judecătorilor şi procurorilor.

"Ordonanţa de Urgenţă nr. 7/2019 a fost adusă la cunoştinţa CSM şi adoptată de pe o zi pe alta, adică exact aşa cum n-ar trebui să se procedeze, dacă ne-ar păsa de principiul cooperării loiale între puteri. Până ne-am dezmeticit, ca să nu mai spunem că n-am apucat să o aprofundăm, a fost pusă pe ordinea de zi a Guvernului şi aprobată. Această modalitate de ”acţiune” ne aminteşte de lansarea în spaţiul public a unui simplu ”PowerPoint”, în august 2017, cu privire la modificări de esenţă ale Legilor Justiţiei. Şi atunci, şi acum, AMR a reacţionat, în mod îndreptăţit, mai cu seamă că un asemenea mod de lucru a constituit mărul discordiei în sistemul de justiţie, continuând să adâncească fisura dintre noi", transmite preşedintele interimar al AMR, Andreea Ciucă.

Asociaţia Magistraţilor din România transmite că, deşi OUG pe legile justiţiei conţine prevederi solicitate de CSM privind deblocarea unor situaţii ce ţin de organizarea judiciară şi de recrutarea magistraţilor, "actul normativ cuprinde şi dispoziţii care lovesc în principiul separaţiei carierelor judecătorilor şi procurorilor, susţinut de AMR de un deceniu".

"Fără nicio consultare, s-a modificat un articol de lege pentru care AMR a insistat în Comisia specială comună, referitor la condiţiile de participare la concursul de promovare în funcţia de judecător la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie. OUG nr. 7/2019 a adăugat la vechime şi posibilitatea ca aceasta să fi fost dobândită ca procuror, nu numai ca judecător, permiţând confuzia între cele două cariere şi dând prilejul ca un coleg cu o vechime covârşitoare ca procuror (din cei 18 ani ceruţi pentru Înalta Curte) să participe la concurs şi să soluţioneze, apoi, cauze ca judecător la instanţa supremă. Deşi pare că această modificare nu supără Secţia pentru procurori a CSM, astfel cum AMR a susţinut, se impune ca judecătorii de la cea mai înaltă instanţă a ţării să aibă experienţă îndestulătoare în această profesie, acesta fiind şi motivul pentru care legiuitorul a insistat în mărirea vechimii la 18 ani. ”Răzgândirea” puterii executive, în regim de urgenţă, nu are justificare", potrivit sursei citate.

Asociaţia mai arată că, prin modificările aduse de OUG, se dă posibilitatea unui judecător, care a fost anterior procuror, să devină şef la Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, la DNA, la DIICOT, "fapt ce constituie, de asemenea, o încălcare evidentă a principiului separării carierelor".

"De asemenea, în pofida rezultatului dezbaterilor din Parlament asupra Legilor Justiţiei, ordonanţa de urgenţă transferă competenţa în procedura de numire a şefilor de la parchetele de vârf, de la Secţia pentru procurori la Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, creând incoerenţă legislativă cu privire la atribuţiile secţiilor în privinţa carierelor judecătorilor şi procurorilor şi confuzii nejustificate. Stabilirea procurorului-şef al Secţiei pentru investigarea infracţiunilor din justiţie ca fiind „procuror ierarhic superior” înseamnă regândirea ierarhizării existente în interiorul Ministerului Public şi a principiului constituţional al controlului ierarhic. Chiar dacă punerea în aplicare a dispoziţiilor legale privind această Secţie a fost obstrucţionată într-o modalitate care n-are nimic de-a face cu legea, înlăturarea piedicilor lipsite de temei trebuia realizată prin tragerea la răspundere a celor care au încălcat legea, indiferent că sunt procurori ori judecători, de la instanţe/parchete sau CSM", avertizează Asociaţia Magistraţilor din România.

OUG pe legile justiţiei conţine o serie de prevederi care încalcă principiul separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor şi modifică condiţiile de accedere la instanţa supremă, reprezentând un pas enorm înapoi faţă de formă anterioară a statutului acestor două profesii, avertizează Uniunea Naţională a Judecătorilor din România.

Uniunea Naţională a Judecătorilor din România solicită Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor prevederi, înainte că acestea să producă efecte negative iremediabile:

1. Încălcarea separării carierei judecătorilor de cea a procurorilor

UNJR arată că un principiu de baza introdus prin modificările aduse legilor justiţiei în 2017-2018 a fost “separarea carierelor” judecătorilor de ale procurorilor, pentru a se elimina, odată pentru totdeauna, confuzia dintre cele două cariere din autoritatea judecătorească, independente una de cealaltă.

Textul actual din art. 1 al Legii 303/2004, introdus în urmă modificărilor la legile justiţiei, prevede:

“(2) Cariera judecătorului este separată de cariera procurorului, judecătorii neputând interfera în carieră procurorilor şi nici procurorii în cea a judecătorilor.“

Această modificare a fost propusă de un judecător şi a fost susţinută în dezbaterile din Parlament de către UNJR, ca soluţie pentru întărirea statutului ambelor profesii, atât a judecătorilor, cât şi a procurorilor, iar pe baza acestui principiu fundamental, s-au modificat toate cele trei legi ale justiţiei, competenţele Plenului CSM în materie de carieră a judecătorilor şi procurorilor fiind date Secţiilor CSM, în funcţie de profesie.

Or, prezenţa ordonanţă de urgenţă introduce două modificări în art. 54 alin. (1) din Legea 303/2004 care încalcă fundamental acest principiu al “separării carierelor”, astfel:

Versiunea anterioară:

“(1) Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, prim-adjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii care au o vechime minimă de 15 ani în funcţia de judecător sau procuror, pe o perioadă de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Modificările aduse prin OUG 7/2019:

“Procurorul general al Parchetului de pe lângă Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie, primadjunctul şi adjunctul acestuia, procurorul şef al Direcţiei Naţionale Anticorupţie, adjuncţii acestuia, procurorul şef al Direcţiei de Investigare a Infracţiunilor de Criminalitate Organizată şi Terorism, adjuncţii acestuia, precum şi procurorii şefi de secţii ai acestor parchete, sunt numiţi de Preşedintele României, la propunerea ministrului justiţiei, cu avizul Plenului Consiliului Superior al Magistraturii, dintre procurorii în funcţie sau dintre judecătorii care au îndeplinit funcţia de procuror, pentru un mandat de 3 ani, cu posibilitatea reînvestirii o singură dată.”

Ca atare, se modifică competenţa de avizare a propunerilor pentru ocuparea funcţiilor de cel mai înalt grad în parchete, aceasta trecând de la Secţia pentru procurori la Plenul Consiliului Superior al Magistraturii.

"În al doilea rând, se conferă posibilitatea unui judecător, care a fost procuror în trecut, să devină şef într-un parchet, fapt ce reprezintă o încălcare gravă a separării carierelor", potrivit UNJR.

2. Modificarea condiţiei vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie

O altă modificare care încalcă principiul separării carierelor este, potrivit Uniunii, cea făcută la art. 52 alin. (3) din Legea 303/2004, prin care s-a modificat condiţia vechimii pentru a accede la Înalta Curte de Casaţie şi Justiţie.

Astfel, dacă în formă anterioară a legii se spunea că pot accede la ÎCCJ numai judecătorii care “au o vechime efectivă în funcţia de judecător de cel puţin 18 ani”, acum articolul s-a modificat astfel: “au o vechime de cel puţin 18 ani în funcţiile prevăzute la art. 44 alin. (1)”.

"Cu alte cuvinte, vechimea efectivă de 18 ani ca judecător, pentru a accede la ÎCCJ, a devenit vechime de 18 ani ca procuror sau ca judecător. După ce, în urma unui proces legislativ dificil şi de durată, au fost modificate legile justiţiei şi au fost corectate textele ce permiteau confuzia între cariera judecătorilor şi cea a procurorilor, printr-o simplă ordonanţă, emisă fără nici o consultare publică, Guvernul Dancilă a şters modificări fundamentale pentru statutul judecătorilor şi procurorilor. Profesia judecătorilor este diferită de cea a procurorilor, deoarece în timp ce judecătorii înfăptuiesc justiţia, procurorii sunt participanţi în proces, contribuind la înfăptuirea ei. Este imperativ, de aceea, ca accederea la cea mai înalta instanţă din România să se facă de judecători ce au dobândit experienţă cerută de lege strict în această profesie", arată UNJR.

Chiar dacă ordonanţa adoptată conţine şi prevederi necesare, modificările criticate anterior însă, alături de altele ce privesc cariera şi activitatea parchetelor, "au efecte negative profunde, astfel încât se impune de urgenţă abrogarea acestor modificări".

"Dacă Guvernul Dăncilă ar fi pus această ordonanţă în dezbatere publică şi ar fi dat timp pentru a primi aviz de la Consiliul Superior al Magistraturii şi observaţii de la asociaţiile profesionale, actul normativ putea fi adoptat într-o formă care să nu aducă o atingere gravă şi imprevizibilă statutului judecătorilor şi procurorilor", mai transmite UNJR.

Astfel, Uniunea cere Guvernului Dăncilă să revină de îndată asupra acestor modificări şi să le abroge înainte de a produce efecte negative iremediabile.

Procurorii Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti au anunţat, vineri, că suspendă activitatea cu publicul până pe 27 februarie, când se întrunesc toate adunările generale ale parchetelor din cadrul Ministerului Public.

"La data de 22 februarie 2019, Adunarea generală a procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Bucureşti, întrunită în baza Hotărârii nr. 95 din 20.02.2019 a Secţiei pentru procurori a Consiliului Superior al Magistraturii, a decis, cu unanimitatea celor prezenţi, însuşirea în integralitate şi susţinerea considerentelor hotărârii menţionate, apreciindu-se că modificările intempestive aduse legilor justiţiei prin ordonanţă de urgenţă, fără consultarea Consiliului Superior al Magistraturii şi a corpului de magistraţi, au un impact major asupra capacităţii Ministerului Public, în ansamblul său, de a-şi aduce la îndeplinire îndatoririle constituţionale", arată Parchetul de pe lângă Tribunalul Bucureşti, într-un comunicat de presă.

Şi Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş a decis suspendarea activităţii cu publicul în perioada 25 februarie – 01 martie, în semn de protest faţă de OUG pe legile justiţiei.

“În data de 22.02.2019 la Sediul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş s-a întrunit Adunarea Generală a Procurorilor din cadrul Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş care a votat în unanimitate susţinerea punctelor de vedere exprimate public de către Parchetul de pe lângă Înalta Curte de Justiţie şi Casaţie şi de către Secţia de procurori din cadrul Consiliului Superior al Magistraturii cu privire la modificările legislative intervenite prin adoptarea Ordonanţei de Urgenţă a Guvernului nr. 7/2019. De asemenea, în cadrul Adunării Generale s-a decis suspendarea activităţii cu publicul a Parchetului de pe lângă Tribunalul Timiş în perioada 25 februarie – 01 martie 2019 ca formă de protest faţă de modificările legislative intervenite”, a informat Parchetul de pe lângă Tribunalul Timiş.

Fostul preşedinte Traian Băsescu a declarat, vineri dimineaţa, că ”statul de drept este în pericol major”, liderii PSD-ALDE, în loc să facă o prioritate din corectatea neconstituţionalităţilor din cele două coduri, se ocupă de punerea sub control a justiţiei.

„<Nu avem toată puterea până nu avem justiţia>! Orice om normal cu respect pentru statul de drept ar spune că prioritatea pentru Ministrul Justiţiei şi majoritatea PSD-ALDE în justiţie este corectarea celor peste 100 articole constatate de către CCR a fi neconstituţionale din Codul Penal şi Codul de Procedură Penală. În realitate, Tudorel Toader, Dragnea şi Tăriceanu, în loc să facă o prioritate din corectatea neconstituţionalităţilor din cele două coduri în folosul consolidării statului de drept şi al justiţiabililor, se ocupă de punerea sub control a justiţiei în folosul lor personal şi a partidelor lor, prin ordonanţe de urgenţă”, scrie Băsescu pe pagina sa de Facebook.

”Vă aduceţi aminte sloganul din 2012 al USL, format din PSD şi PNL, conduse la acea vreme de Victor Ponta şi Crin Antonescu? ”Nu avem toată puterea până nu avem justiţia”. După ultimele ordonanţe de urgenţă ale lui Tudorel Toader se pare că PSD şi ALDE şi-au atins obiectivul, dar avându-i în frunte pe Liviu Dragnea şi Călin Popescu Tăriceanu. Socialişti şi liberali uniţi în gânduri şi simţiri au acum toată puterea. Statul de drept este în pericol major”, avertizează fostul şef al statului.

 

Citește și: