Mihaela Gidei
1144 vizualizări 6 feb 2019

Persoanele care execută sau au executat în condiţii necorespunzătoare pedepse sau măsuri privative de libertate dispuse de organele judiciare în cursul procesului penal şi care nu au beneficiat de prevederile art. 551 din Legea nr. 254/2013 privind executarea pedepselor şi a măsurilor privative de libertate pot beneficia de compensaţii financiare acordate ca măsură compensatorie, prevede proiectul obţinut de Mediafax.

În document se mai precizează că orice deţinut sau fost deţinut care consideră că execută sau a executat o pedeapsă privativă de libertate în condiţii necorespunzătoare poate depune o cerere de acordare de compensaţii financiare la Administraţia Naţională a Penitenciarelor (ANP).

”În vederea acordării de compensaţii financiare persoanelor care au executat pedepse sau măsuri privative de libertate în condiţii necorespunzătoare, se constituie o comisie specială în acest sens, la nivelul ANP. (...) Componenţa, modul de organizare şi funcţionare a Comisiei se stabilesc prin decizie a directorului general al ANP”, se mai arată în document.

 

5 lei pentru fiecare zi

Proiectul arată că aceste compensaţii pot fi acordate pentru cei care au executat pedepse începând cu 24 iulie 2012. Totodată, cei care consideră că au executat pedepse în condiţii necorespunzătoare înainte de această dată, sunt avuţi în vedere doar dacă au avut solicitări la CEDO în acest sens.

În cazul acordării de compensaţii, proiectul prevede o variantă ca pentru fiecare zi-câştig neacordată, deţinutul să primească 5 lei.

”(1) La calcularea compensaţiei financiare se va proceda înmulţind zilele-câştig ce li s-ar fi cuvenit cu o sumă de 5 lei pentru fiecare zi-câştig neacordată. (varianta 1)

SAU

(1) La calcularea compensaţiei financiare se va proceda înmulţind zilele-câştig ce li s-ar fi cuvenit cu o sumă de... lei pentru fiecare zi-câştig neacordată. (varianta 2)

Proiect în discuţie la Ministerul Justiţiei

 

Cine va decide acordarea compensaţiilor

În termen 45 de zile de la data publicării legii în Monitorul Oficial al României, directorul general al ANP decide componenţa şi funcţionarea unei comisii pentru acordarea compensaţiilor financiare.

Comisia are următoarele atribuţii:

- primeşte cererile persoanelor care solicită compensaţii financiare şi le înregistrează, formând un dosar pentru fiecare solicitare în parte;

- verifică dacă persoana care a făcut cererea este îndreptăţită să primească compensaţii financiare, analizând condiţiile de detenţie şi perioada în care persoana a executat pedeapsa privativă de libertate, solicitând în acest sens, informaţii şi documente locurilor de deţinere în care persoana a executat pedeapsa privativă de libertate;

- poartă corespondenţă cu persoana îndreptăţită pentru solicitarea de informaţii suplimentare;

- calculează suma ce îi revine fiecărei persoane îndreptăţite să beneficieze de compensaţie financiară şi perioada pentru care i se cuvine;

- consemnează rezultatele constatării într-un proces-verbal semnat de membrii comisiei şi emite o decizie privind acordarea compensaţiei financiare.

Despăgubirile urmează a fi achitate de către Admnistraţia Naţională a Penitenciarelor şi/sau de Ministerul de Interne. O altă variantă prevede ca toate compensaţiile financiare să fie acordate de Ministerul Finanţelor Publice.

Sindicate: Impactul financiar, 70 milioane de lei

Sorin Dumitraşcu, liderul Federaţiei Sindicatelor din Penitenciare, atenţionează că proiectul Ministerului Justiţiei privind compensaţiile financiare pentru deţinuţii care nu au beneficiat de recurs compensatoriu ar putea avea un impact bugetar de 70 milioane de lei pentru 90.000 de deţinuţi, însă suma ar putea creşte.

”La o estimare, discutăm despre peste 90.000 de beneficiari, adică deţinuţii care au fost în detenţie în perioada iulie 2012-octombrie 2017. Tot la o evaluare, discutăm despre un impact financiar de aproape 70 de milioane de lei noi, din bugetul de stat. Sumele se reduc considerabil faţă de varianta iniţială, lansată de ministrul Tudorel Toader, care presupunea compensaţii ce variau între 5 şi 8 euro pentru fiecare zi. În acele condiţii, am fi discutat de aproape jumătate de miliard de euro în ceea ce priveşte cheltuielile”, a declarat pentru Mediafax, Sorin Dumitraşcu.

Potrivit lui Dumitraşcu, suma de 5 lei acordată fiecărui deţinut pentru fiecare zi-câştigată ar putea să crească: ”Este de văzut dacă rămâne la această sumă, pentru că suma e mică şi nu este echivalentă cu despăgubirile pe care le acordă CEDO. (...) Eu cred că nu se va rămâne pe 5 lei. Nici un leu, nici 50 de bani nu s-ar justifica. (...) Aruncăm nişte bani şi mi se pare că este o lipsă de respect fantastică pentru victime orice beneficiu de acest fel oferit deţinutului”.

Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare la 19 octombrie şi, potrivit acesteia, deţinuţii care au stat în condiţii improprii beneficiază de 6 zile libere la fiecare 30 de zile executate. În prima zi în care Legea recursului compensatoriu a intrat în vigoare, au fost eliberaţi 529 de deţinuţi.

Ministrul Tudorel Toader a declarat, în mai multe rânduri, că proiectul de lege privind recursul compensatoriu a fost iniţiat de ”guvernarea anterioară” şi că studiul de impact se realizează în cadrul procedurii de legiferare, nu în faza de aplicare a legii. Toader mai spune că proiectul a ajuns la Senat înainte să fie ministru.

Foto: Hepta

Citește și: