Andreea OFIŢERU
19754 vizualizări 10 iul 2014

Educaţia din România se pregăteşte de o nouă schimbare. După ce în ultimii 24 de ani, cele două legi principale ale Educaţiei de s-au modificat de 64 de ori, în timpul mandatului a 19 miniştri câţi au fost după Revoluţie, sistemul de învăţământ din România va fi din nou schimbat după un concept la care vor lucra peste vară senatorii din comisia de Educaţie.   

Cel mai optimist termen pentru intrarea în vigoare a unei noi legi a educaţiei este anul şcolar 2015/2016.

Senatorii contactaţi de gândul spun că fiecare va lucra la pe domeniul în care are competenţe.

Cristiana Anghel, senator din partea PC, se va ocupa de învăţământul preuniversitar pentru că spune că la asta se pricepe cel mai bine. „În septembrie, când vom începe sesiunea, vom avea deja un draft al legii pe ceea ce am lucrat fiecare în vacanţă”, a spus Cristiana Anghel. Aceasta susţine că, în prezent, marea problemă a educaţiei este programa şcolară, segment pe care va încerca să aducă modificări.

„Disputa cea mare se dă pe viziune”

Senatorul Cătălin Croitoru, de la PSD, spune că el a insistat de luni de zile să finalizeze o altă lege a educaţiei.

„Modificările făcute la actuala lege a educaţiei, legea Funeriu, prin ordonanţă de urgenţă, trebuiau făcute pentru că erau articole inaplicabile. Trebuiau făcută rapid o serie de modificări până la începutul anului şcolar. Dar între timp există această dorinţă, această voinţă, să avem o lege a educaţiei nouă, cu o nouă viziune”, susţine Croitoru.

Senatorul nu se aşteaptă să se ajungă la o formulă perfectă, care să mulţumească pe toată lumea, acesta precizând că nu este vorba de un act normativ "nou-nouţ". ”Sigur că se pleacă de la ce e în prezent. Disputa cea mare se dă pe viziune, pe cum vrem să arăte şcoala, să vedem ce competenţe vrem să aibă elevii după ce termină”, a mai spus Cătălin Croitoru.

Senatorul spune că pentru sistemul de educaţie cea mai mare problemă  a şcolii sunt programele şcolare care trebuie schimbate în funcţie de o anumită viziune. „Dacă noi continuăm să avem nişte concepte de o sută de ani, de două sute de ani, atunci nu schimbăm nimic. Este vorba să aducem un concept care să armonizeze toate zonele, toate domeniile din educaţie. Nu putem să facem cârpeli, noi trebuie să cădem de acord asupra structurii educaţiei. Trebuie să avem în vedere formarea profesorilor, care este cea mai importantă”, arată Croitoru.

Referitor la aspectul resurselor umane, Cătălin Croitoru are în vedere modelul finlandez. „Am văzut în Finlanda cum învăţământul preşcolar este cea mai importantă parte a educaţiei, acolo profesorul poate interveni cel mai bine,  iar cei care predau acolo, la ciclul primar, au doctorate. Nu e vorba să luăm un model şi să-l copiem complet, ci să-l adaptăm”, spune senatorul, care nu e de acord cu prevederea nou introdusă în ordonanţa de urgenţă potrivit căreia profesorii pot urma fie un masterat didactic, fie cursurile modulului psihopedagogic de la universitate.

„În noua lege se va păstra tot ce a fost bun până acum, şi tot ce a fost bun şi a rămas pe dinanfară. Nu va fi o lege perfectă, pentru că e imposibil să avem legi perfecte, dar 90% din conţinutul legii va fi bun pentru elevi şi profesori”, arată Croitoru.

Acesta spune că trebuie aduse modificări şi în privinţa examenelor, care trebuie gândite foarte bine. „Aici avem mai multe modele la care să ne uităm. De exemplu, să vedem cum se dă bacalaureatul în Franţa, Germania. Şi aici am vorbit cu doamna Andronescu. În Germania, de exemplu, bacalaureatul se dă gradual. Elevul  nu trăieşte cu stresul ăla de la examen două săptămâni, că poate îi vine rău sau are o problemă. Dar aşa, dacă ştie că pe parcursul a doi ani de studiu are de dat examene, e altceva. Putem lua mai multe modele de sisteme de educaţie, dar nu să le copiem mot-a-mot, ci să-l adaptam aici”, a mai spus Croitoru.

O altă modificare ar trebui să fie la formarea profesorilor. „După mine, cine vrea să se facă profesor, trebuie să ştie de la începutul facultăţii şi să urmeze o pregătire specială”, spune Croitoru.

În opinia senatorului, noua lege va trebui discutată cu toată lumea. „Nu va fi o lege complet nouă, dar va fi un concept nou. Legea va fi discutată de toată lumea, nu poţi să vii cu o lege prin asumarea răspunderii şi apoi să dai ordonanţe prin care să o corectezi”, a conchis Cătălin Croitoru.

„Direcţiile date de legea actuală ar trebui păstrate”

Senatorul Marko Bella de la UDMR confirmă că membrii comisiei au discutat despre o nouă lege a educaţiei cu doamna Ecaterina Andronescu.

„Si eu sunt de acord. Dar nu o lege a invăţământului complet nouă, pentru că, în opinia mea, legea adoptată în 2011 este bună, dar problema este că o serie de dispoziţii nu au fost aplicate. În acest moment nu avem un sistem coerent. Obligatoriu va trebui să modificăm legea. Pentru că există contracţii în metodologii şi în normele de aplicare ale legii. Nu afirm că în prezent avem haos, că nu e cazul , dar nu avem un sistem coerent”, a spus Marko Bella. Senatorul spune că prin noile modificări ar trebui păstrate unele direcţii din actuala lege a educaţiei, cum ar fi descentralizarea.

„M-am gândit la nişte modificări, dar ar fi pripit să dau acum modificările. Eu am fost unul dintre cei care au lucrat pentru legea actuală, dar acest lucru nu înseamnă că am fost de acord cu toate articolele. Direcţiile date de legea actuală ar trebui păstrate, cum este descentralizarea - decizia să fie în consiile de administraţie, administraţia locală să aibă un rol. O altă problemă este să existe o relaxare în privinţa programei şcolare, elevii să aibă mai puţine ore”, a mai spus Marko Bella.

Chiar dacă ştiu că se pregăteşte o nouă lege a educaţiei, nu toţi senatorii participă la modificările din învăţământ.

Senatorul Dumitru Oprea, de la PDL, spune că la noua lege lucrează senatorii coaliţiei de guvernământ. „Tot ce ştiu este indirect de la doamna Andronescu, că pregătea ca din actuala lege a educaţiei să facă vreo trei sau mai multe legi, pentru preuniversitar, universitar, profesori, pentru cercetare. Asta ştiu că era planul” a spus senatorul.

Ultimele modificări ale actualei Legi a Educaţiei

Ultimele modificări aduse legii educaţiei au fost făcute pe 26 iunie, când Guvernul a adoptat o nouă ordonanţă prin care introduce o nouă sesiune de bacalaureat şi doctoratul cu frecvenţă redusă. O altă schimbare adusă legii educaţiei prevede ca absolvenţii de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul să facă meditaţii instituţionalizate, organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Pentru aceste meditaţii, plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanţarea de bază, fie din alte surse de finanţare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN.

Dacă în prezent, învăţământul profesional se desfăşoara în clasele IX-XI, în noua ordonanţă există posibilitatea prelungirii acestuia peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură.

În plus, noua modificare a legii educaţiei prevede că învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.

Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu.

Noua ordonanţă prevede că elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii.

Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.

Anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN.

În privinţa învăţământului superior, studenţii care vor să devină profesori vor putea urma atât cursurile masteratului didactic, în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie.

De asemenea, ordonanţa prevede mărirea numărului de locuri pentru studenţii străini dacă aceştia vin după începerea anului universitar. Astfel, studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (se referă la cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare.

Noua lege aduce modificări şi în privinţa modului de funcţioanare a şcolilor din învăţământul preuniversitar. Astfel, preşedintele Consiliului de Administraţie va fi directorul, iar la şedinţele acestui consiliu vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi reprezentanţii elevilor dacă tematica o cere.

În privinţa deciziilor din Consiliul de Adminitraţie, ordonanţa prevede că acestea pot fi luate în prezenţa a jumătate plus unu din membri. Legea Educaţiei prevedea că deciziile erau luate prin votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie.

De câte ori a fost modificată legea educaţiei până acum

După Revoluţie, Legea Educaţiei şi Învăţământului care funcţiona din 1978 a fost abrogată. Astfel, până la prima lege a Educaţiei de după Revoluţie, cea din 1995, învăţământul românesc a fost reglementat prin hotărâri de guvern şi ordine de ministru. Cele mai importate modificări făcute în această perioadă au fost reducerea învăţământului obligatoriu de la 10 la 8 clase, în 1990, în timpul lui Mihai Şora, precum şi schimbarea tuturor programelor şcolare anterioare a anului 1989, în timpul lui Liviu Maior. Adevarata reformare a sistemului de învăţământ românesc a început prin legea din 1995. Această legea a fost modificată, în cei 17 ani în care a fucţionat de 61 de ori, potrivit informaţiilor de pe site-ul Camerei Deputaţilor.

Dintre acestea cele mai importante au fost: introducerea examenului de capacitate în 1999, elaborarea unui nou Curriculum Naţional (clasele I-IX), introducerea de manuale alternative pentru ciclul primar, gimnazial şi liceal, înlocuirea trimestrelor cu semestrele (Andrei Marga); introducerea repartizării computerizate în vederea admiterii în învăţământul liceal şi profesional (2001), extinderea învăţământului obligatoriu de la 8 la 10 clase, reorganizarea examenului naţional de Capacitate, prin susţinerea acestuia într-o singură sesiune, inclusiv prin atribuirea unei noi denumiri: teste naţionale. (Ecaterina Andronescu); revizuit curriculumul pentru ciclul primar şi gimnazial, repartizare computerizată pentru cadrele didactice participante la concursul de titluarizare (Alexandru Athanasiu), eliminarea Testelor Naţionale şi introducerea Tezelor cu subiect unic (Cristian Admoniţei), modificarea, în 2009, a Bacalaureatului în forma după care funcţionează şi acum: trei probe de competenţe şi trei probe scrise (Ecaterina Andronescu).

În 2011, Daniel Funeriu a dat o nouă lege, ale cărei principale prevederi erau: introducerea evaluărilor periodice şi includerea clasei a IX-a în gimnaziu, introducerea învăţământului obligatoriu de 10 clase, care cuprinde învăţământul primar şi gimnazial, obligativitatea ca învăţătorii să aibă studii superioare, iar profesorii să urmeze un master didactic.  Legea lui Funeriu a fost modificată până în prezent de 3 ori.

Cele mai recente schimbări au fost făcute la finalul lunii iunie, printr-o ordonanţă de urgenţă prin care Guvernul a aprobat 97 de modificări aduse atât învăţământului preuniversitar, cât şi celui superior. Schimbările nu par să-i mulţumească însă specialiştii din comisia de Educaţie, care vor lucra peste vară „la un nou concept”, urmând ca la începutul sesiunii parlamentare să convină asupra unei alte legi a Educaţiei.

Miniştri Educaţiei după decembrie 1989 până în prezent

1. Mihai Şora – decembrie 1989-28 iunie 1990
2. Gheorghe M. Ştefan - 28 iunie 1990-16 octombrie 1991
3. Mihail Golu 16 octombrie 1991 -19 noiembrie 1992
4. Liviu Maior - 19 noiembrie 1992 -11 decembrie 1996
5. Virgil Petrescu - 12 decembrie 1996-5 decembrie 1997
6. Andrei Marga 5 decembrie 1997 – 28 decembrie 2000
7. Ecaterina Andronescu - decembrie 2000- 19 iunie 2003, 23 decembrie 2008- 1 octombrie 2009, 2 iulie -20 decembrie 2012
8. Alexandru Athanasiu - 19 iunie 2003- 28 decembrie 2004
9. Mircea Miclea - 29 decembrie 2004-10 noiembrie 2005
10. Mihail Hărdău - 10 noiembrie 2005-5 aprilie 2007
11. Cristian Adomniţei - 5 aprilie 2007 – 6 octombrie 2008
12. Anton Anton  - 6 decembrie 2008 – 22 decembrie 2008
13. Emil Boc (interimar) - 2 octombrie 2009 – 23 decembrie 2009
14. Daniel Funeriu - 23 decembrie 2009 -9 februarie 2012
15. Cătălin Baba - 9 februarie 2012-7 mai 2012
16. Ioan Mang - 7 – 15 mai 2012
17. Liviu Pop - interimar 15 mai -2 iulie 2012
18. Remus Pricopie - 21 decembrie 2012 –prezent
19. Mihnea Costoiu, ministru delegat  21 decembrie 2012 –prezent

 

Citește și: