Andrei Ionascu
710 vizualizări 18 ian 2018

GRECO a concluzionat că România a înregistrat progrese „foarte limitate" pentru implementarea recomandărilor instituţiei privind prevenirea şi combaterea corupţiei.

Potrivit raportului, România a pus în aplicare doar două dintre cele 13 recomandări prevăzute în evaluarea publicată în 2016. Şapte recomandări nu au fost implementate deloc, iar alte patru au fost parţial implementate.

Raportul organismului Consiliului Europei notează că principala iniţiativă luată de România în privinţa membrilor Parlamentului este adoptarea unui cod de conduită, în octombrie 2017, care vizează reglementarea primirii de cadouri şi alte beneficii de către parlamentari, precum şi gestionarea conflictelor de interese.

„În ciuda acestei evoluţii pozitive, GRECO subliniază faptul că formularea extinsă a codului de conduită şi regulamentele inconsecvente pentru aplicarea acestuia împiedică formarea unui cadru complet satisfăcător", se arată în comunicatul instituţiei.

Raportul de evaluare al GRECO arată că „România nu a luat încă în considerare, în mod corespunzător, îmbunătăţirea performanţei Agenţiei Naţionale de Integritate (ANI) privind controlarea declaraţiilor de avere şi de interese ale parlamentarilor, deşi metodele de lucru şi capacităţile de prelucrare a datelor au fost îmbunătăţite".

Prin urmare, GRECO solicită punerea în practică a tuturor deciziilor şi sancţiunilor privind incompatibilităţile şi conflictele de interese.

Procesul legislativ rămâne o zonă de interes deosebit pentru GRECO, „având în vedere controversele şi acuzaţiile constante privind consultări necorespunzătoare, utilizarea excesivă a procedurii accelerate şi lipsa de transparenţă".

În privinţa reformelor în legătură cu statutul judecătorilor şi al procurorilor, Grupul Statelor împotriva Corupţiei observă „aceeaşi acţiune decisivă limitată".

„Măsurile pentru a face sistemul judiciar mai receptiv la riscurile de integritate sunt într-o fază incipientă. Consiliul Superior al Magistraturii (CSM) şi Inspecţia Judiciară ar trebui să joace un rol mai activ în ceea ce priveşte analizarea, informarea şi consilierea. Sunt necesare, de asemenea, măsuri pentru consolidarea rolului şi eficacităţii celor care îndeplinesc funcţii de conducere în cadrul instanţelor judecătoreşti şi al secţiilor de urmărire penală", se arată în raportul GRECO.

GRECO „regretă" absenţa unor acţiuni concrete pentru a garanta că numirea şi revocarea procurorilor se bazează pe un „proces transparent" şi „criterii obiective", iar CSM ar trebui să joace un rol „mai puternic" în această procedură.

„Anul 2017 a fost marcat de mai multe propuneri şi contrapropuneri cu privire la numiri, procedura disciplinară şi alte aspecte, dintre care unele au fost percepute ca o încercare de a submina independenţa justiţiei", potrivit raportului organismului Consiliului Europei.

În finalul raportului, Grupul Statelor împotriva Corupţiei le-a cerut autorităţilor române să raporteze până la 31 decembrie 2018 în privinţa implementării recomandărilor formulate.

GRECO a decis să demareze o evaluare în regim de urgenţă pentru cele trei proiecte de lege privind sistemul judiciar, înregistrate pentru adoptare de către Parlamentul României la 31 octombrie. Un raport în acest sens va fi adoptat în cadrul sesiunii GRECO din perioada 19-23 martie.

Grupul Statelor împotriva Corupţiei (GRECO) este un organism al Consiliului Europei care urmăreşte îmbunătăţirea capacităţii statelor membre de a combate corupţia, prin monitorizarea respectării standardelor anticorupţie. GRECO ajută statele să identifice deficienţele din politicile naţionale anticorupţie, cerând reformele legislative, instituţionale şi practice necesare. Cele 47 de state membre ale Consiliului Europei, Belarus şi SUA fac parte din GRECO.

Citește și: