Anca Olteanu
Mediafax
466 vizualizări 12 dec 2017

Cea mai mare rată de deprivare materială şi socială se înregistrează în România (50%) şi Bulgaria (48%), unde jumătate din populaţie este afectată. Una din trei persoane este afectată în Grecia (36%), Ungaria (32%) şi Lituania (29%).

În schimb, statele nordice şi Luxemburg au raportat cele mai mici cote ale degradării condiţiilor materiale şi sociale: 3% în Suedia, 4% în Finlanda, 5% în Luxemburg şi 6% în Danemarca.

În UE, rata de degradare a condiţiilor sociale şi materiale este mai mare în rândul persoanelor cu un nivel mai redus de educaţie.

În România, 62% din populaţia care a absolvit învăţământul primar sau învăţământul secundar inferior se confruntă cu degradarea condiţiilor materiale şi sociale, aproape 46% din persoanele care au absolvit învăţământul secundar superior se confruntă cu acest lucru, în timp ce 15,2% din cei care termină cursurile din învăţământul postliceal sau universitar au această problemă.

Anul trecut, 16% din populaţia Uniunii Europene (75 de milioane) se confruntă cu degradarea condiţiilor materiale şi sociale, adică nu îşi permit cel puţin cinci elemente din următoarea listă: cheltuieli neaşteptate, o săptămână de vacanţă departe de casă, să evite datorii, să îşi permită o masă care să includă carne, pui sau peşte două zile la rând, să îşi menţină casa la o temperatură adecvată, o maşină sau o camionetă pentru uz personal, să înlocuiască mobila învechită sau hainele învechite cu unele noi, să aibă două perechi de încălţări adecvate, să cheltuie o mică sumă de bani săptămânal pentru propria persoană, să desfăşoare constant activităţi de relaxare, să se adune cu familia sau prietenii pentru a mânca sau a bea cel puţin o dată pe lună sau să aibă o conexiune la Internet.

 

 

 

Citește și: