Aurelia Alexa - Mediafax
2786 vizualizări 11 nov 2015

"Dacă România nu îşi rezolvă problema sărăciei, poţi presupune că nu are bani. Dar banii sunt acolo. Faptul că nu se alocă bani pentru eradicarea sărăciei, deşi sunt colectate taxe la stat, reflectă de fapt o decizie politică. Banii există şi este şi mai important că există motive clare pentru care nu sunt disponibili şi mai mulţi bani. Mai multe guverne din România au făcut alegeri la nivel de politici publice pentru a îmbunătăţi traiul celor care erau deja într-o situaţie bună, nu pe al celor mai săraci. Evaziunea fiscală este ridicată şi există un mare grad de corupţie care scad veniturile la buget. Chiar şi atunci când se iau măsuri pentru eradicarea corupţiei, doar o mică parte a banilor sunt confiscaţi. E o parte bună, pentru că aici scapi cu banii dacă eşti corupt", a arătat raportorul.

Philip Alston a mai arătat că, în România, au existat decizii semnificative pentru dublarea alocaţiilor pentru copii şi pentru scăderea TVA, însă, în opinia sa, aceste măsuri s-au luat fără a fi analizate efectele lor.

"Atât cât mi-am putut da seama, nu au existat studii serioase care să analizeze impactul acestor decizii asupra categoriilor de populaţie cele mai sărace. Analizele făcute au fost insuficiente asupra consecinţelor şi au fost folosite fonduri care ar fi putut fi utilizate pentru cei afectaţi de sărăcia extremă", a mai arătat raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă şi drepturile omului.

El a precizat că sunt necesare provocări instituţionale pentru eradicarea sărăciei extreme, pentru că aceasta rămâne o problemă, chiar dacă în ultimii 10 - 15 ani rata sărăciei a scăzut.

"Este evident că au existat îmbunătăţiri", a spus Alston.

El a explicat că eradicarea problemelor legate de sărăcie ţin de o opţiune politică care până acum nu a fost "îmbrăţişată" în România.

"Unul din paradoxurile politicii economice constă în faptul că guvernul insistă pe nişte politici foarte bine ţintite. Când am întrebat de ce taxa unică de 16 la sută nu poate fi scoasă, au spus că nu vor să introducă prea mare complexitate în sistem. (...) Până şi cei de la FMI ne-au spus că sistemul de impozitare din România este mult prea regresiv, astfel încât pune o povară prea mare pe categoriile de venit cele mai mici. Contribuţiile încep să se aplice de jos şi se menţin în acelaşi procent până la cei cu venituri foarte mari. FMI a zis că ar trebui mai mult spaţiu financiar pentru cheltuieli sociale", a mai spus raportorul.

Întrebat care este situaţia României privind sărăcia, în comparaţie cu alte ţări, Philip Alston a precizat că singura comparaţie care are cu adevărat sens trebuie făcută în interiorul Uniunii Europene.

"România este pe ultimul sau penultimul loc, în funcţie de o serie de indicatori, şi lucrurile nu trebuie să stea aşa, pentru că este vorba de o alegere care până acum a fost acceptată de societate. Rolul meu este de a spune că o ţară ca România a acceptat o serie de principii şi atunci când ţările nu respectă drepturi, vorbim de un eşec de a se conforma obligaţiilor", a mai arătat Alston.

Acesta a subliniat că România are posibilităţi pentru a eradica sărăcia, dar trebuie mai multă concentrare pe voinţa politică, iar dacă guvernul refuză să ia măsurile care se impun, atunci înseamnă că guvernul nu vrea să joace rolul de a ajuta acele persoane să depăşească condiţia de sărăcie.

Raportorul special al Organizaţiei Naţiunilor Unite pe probleme de sărăcie extremă şi drepturile omului a efectuat o vizită oficială în România, în perioada 2 - 11 noiembrie, pentru a evalua eforturile Guvernului pentru eradicarea sărăciei, dar şi felul în care Executivul ia în considerare obligaţiile sale internaţionale de respectare a drepturilor omului în aceste eforturi.

Vizita s-a concentrat pe situaţia romilor, persoanelor cu dizabilităţi şi a copiilor, grupurile care sunt afectate în mod disproporţionat de sărăcie şi de probleme legate de drepturile omului.

Philip Alston a spus, în conferinţa de presă susţinută la finalul misiunii pe care a avut-o în România, că a transmis deja un raport Guvernului, iar raportul final va fi prezentat în vara anului viitor.

Citește și: