Gandul.info
Oana Bujor
947 vizualizări joi, 16:06

În urma raportului, statele membre ale Uniunii Europene au ajuns la un nou acord de diminuare a emisiilor de dioxid de carbon, în timp ce România încearcă să facă faţă noilor fenomene meteorologice extreme şi a limitării emisiilor, măsură impusă de UE.

”Următorii ani sunt cei mai importanţi din istorie”

Raportul ce cuprinde peste 6.000 de referinţe ştiinţifice arată că cele mai puternice efecte ale schimbărilor climatice ar putea fi resimţite şi la un nivel mai redus al creşterii temperaturilor decât cel impus de Acordul de la Paris, de 2 grade Celsius. Omenirea are mult mai puţin timp la dispoziţie pentru prevenirea unui dezastru natural.

Efectele schimbărilor climatice tot mai prezente în România

Potrivit unei hărţi publicate la începutul lunii septembrie 2018, realizată pe baza unor modele climatice efectuate la nivel mondial de Centrul pentru Diversitate Biologică din SUA, în România temperaturile ar putea junge la un nivel alarmant până în 2050 dacă se continuă creşterea nivelui de emisii de carbon în ritmul actual.

Până în 2050, Muntenia şi Oltenia vor deveni regiunile din România cu cea mai mare creştere a temperaturilor de 3,4 grade Celsius peste nivelul pre-industrial. În nordul Moldovei şi în sudul Transilvaniei, temperaturile ar putea ajunge săcrească cu 3,2 grade Celsius, iar în Banat şi Crişana cu 3,1 grade Celsius peste limita pre-industrială. Oraşele de la malul Mării Negre vor resimţi cea mai mică creştere a temperaturilor, cu 2,4-2,5 grade Celsiusl.

Fenomenele asociate creşterii temperaturilor sunt observate deja la nivelul ţării noastre, după cum afirmă şi secretarul de stat din cadrul Ministerul Afacerilor Interne (MAI), Raed Arafat. ”Vedem că lucrurile nu mai sunt ca înainte. Seceta s-a intensifcat faţă de 1991. Frecvenţa de la un an din zece a devenit la cinci ani din zece. Am văzut anul acesta, iarăşi, inundaţii serioase, în zone care altădată nu aveau astfel de fenomene”, a precizat marţi Raed Arafat, în cadrul ediţiei a 15-a a „Forumului Internaţional al Riscurilor de Dezastre Naturale”, informează Mediafax.

În plus, cinci judeţe au fost în acest an sub cod hidrologic roşu pe durate mai lungi decât de obicei. De asemenea, din cauza schimbărilor climatice au început să apară furtuni violente în anumite zone din România. ”Am început să vedem fenomene pe care altădată nu le-am văzut şi cu impact pe care nimeni nu l-a văzut”, a adăugat Raed Arafat. Furtuni precum cele din 2002 şi 2016, dar şi cea din Timişoara, ce a dus la distrugerea locuinţelor şi moartea unei persoane, ar putea fi tot mai frecvente pe teritoriul ţării.

”Cei care erau în Timişoara, chiar inspectorul şef povesteşte cum, înainte să apară furtuna, au simţit că ceva s-a întâmplat, au simţit presiunea schimbându-se brusc şi-a apărut furtuna. Nu ştim cum să le spunem. Sunt fenomene asemănătoare cu tornadele, sunt tornade? Ce sunt? Cel puţin când discutăm, ni se spune «Nu, nu sunt tornade». Totuşi, nu sunt furtuni obişnuite”, a mai declarat Raed Arafat.

Un studiu online realizat la cererea ASUR (Asociaţia Secular-Umanistă din România) în 2018 pe un eşantion de 850 de persoane cu vârste de peste 18 ani arată că 86% dintre români cred că schimbările climatice sunt provocate de activităţile umane, iar 81% cred că România este afectată negativ de aceste schimbări. Cele mai frecvent menţionate efecte ale schimbărilor climatice, în opinia românilor, sunt fenomenele meteorologice accentuate şi creşterea temperaturilor anuale.

Conform cercetărilor recente, România înregistrează o triplare a numărului dezastrelor naturale, fiind stabilite noi temperaturi record şi fenomene extreme, precum canicula sau inundaţiile. Tot în acelaşi sondaj, românii au afirmat în proporţie de 62% că se consideră foarte puţin informaţi cu privire la schimbările climatice.

Citeşte continuarea pe Descoperă.ro!

Citește și: