Andreea OFIŢERU
4477 vizualizări 5 iul 2014

Ordonanţa prin care guvernul a modificat legea educaţiei naţionale cuprinde printre cele 97 de articole modificate şi unul referitor modul în care se desfăşoară studiile doctorale. Astfel, la articolul 140 din legea educaţiei se arată că se introduce o nouă prevedere: ”prin excepţie de la programele de studii universitare de doctorat se pot organiza şi la forma de învăţământ cu frecvenţă redusă. Cu alte cuvinte, universităţile pot decide dacă organizează doctorate la frecvenţă redusă”. Înainte de 2011, exista posibilitatea de a-ţi face doctoratul la fără frecvenţă, o practică la care s-a renunţat în urmă cu trei ani. Fiecare Universitate poate decide 

Rectorul Universităţii Babeş Bolyai: ”Nu facem acest lucru de frică să nu scădem exigenţa”

Ioan Aurel Pop, rectorul de la Universitatea Babeş Bolyai din Cluj-Napoca, arată că universitatea pe care o conduce nu se gândeşte să introducă forma de doctorat cu frecvenţă redusă. „O universitate serioasă este o universitate care conservă ceea ce are deja. Chiar dacă există cereri din partea unor oameni respectabili pentru a-şi face doctoratele la frecvenţă redusă, nu facem acest lucru de frică să nu scădem exigenţa”, a spus Ioan Aurel Pop.

Rectorul este un susţinător al publicării online a tutoror lucrărilor de doctorat, aşa cum a propus gândul recent. „Noi deja am cerut Ministerului Educaţiei să publice lucrările. Suntem absolut de acord cu publicarea tuturor lucrărilor”, a mai spus rectorul Ioan Aurel Pop.

Rectorul Universităţii de Vest din Timişoara, Marilen Pîrtea, susţine că  organizarea de doctorate cu frecvenţă redusă constituie de fapt „o provocare care va genera efecte directe asupra calităţii corpului profesoral, dar mai ales asupra cercetării ştiinţifice asociate programelor doctorale de studii”. Rectorul spune că forma de doctorat la frecvenţă redusă există în universităţile din multe ţări europene, printre care Franţa şi Germania, dar mai ales în SUA, însă România nu-şi poate permite după atâtea scandaluri cu doctoratele să organizeze astfel de studii.

„Este cunoscut faptul că, programele de studii doctorale cu frecvenţă au constituit un prilej de a îmbina activitatea de cercetare ştiinţifică cu activitatea didactică a doctorandului şi implicit cu implicarea acestuia în activităţi de predare sub directa coordonare a conducătorului de doctorat sau a coordonatorului de disciplină”, spune rectorul, care recunoaşte că şi el şi mulţi alţi români care au titlul de doctor au făcut doctoratul la frecvenţă redusă.

„Dar atunci aşa era legislaţia, iar doctoratul era o formă de învăţământ postuniversitar, acum face parte din procesul Bologna şi este al treilea ciclu de educaţie din învăţământul universitar. Acestă măsură va încuraja universităţile să mărească numărul de locuri la doctorat şi să scadă calitatea. Per ansamblu însă, nu considerăm reintroducere studiilor doctorale cu frecvenţă redusă, chiar dacă prin excepţie, ca fiind un pas în ameliorarea calităţii studiilor doctorale”, a spus Marilen Pîrtea. 

Rectorul Mihai Cîmpeanu: ”Un director de bancă are şi el dreptul la studii doctorale”

De la Iaşi, Vasile Işan, rectorul Universităţii „Alexandru Ioan Cuza”, spune că universităţile au organizat doctorate la frecvenţă redusă şi înainte de legea educaţiei adoptată în 2011. „Probabil că vom organiza şi noi o astfel de formă de învăţământ pentru doctorat, dar vom păstra aceleaşi obligaţii de calitate. Atâta vreme cât păstrăm aceleaşi standarde de calitate nu cred că va scădea calitatea lucrărilor de doctorat. Mai curând îi ajutăm pe cei care deja lucrează şi vor să urmeze şi doctorat. Cred că forma de organizare nu este singurul factor pentru calitate, este un factor important, dar contează ce studiază doctorandul”, a spus Vasile Işan.

O universitate care va organiza doctorat la frecvenţă redusă este Universitatea de Ştiinţe Agronomice şi Medicină Veterinară din Bucureşti. Rectorul Mihai Cîmpeanu arată că universitatea pe care o conduce are astfel de cereri din doctorat. „Un director de bancă are şi el dreptul la studii doctorale, dar pentru că timpul nu-i permite să vină zilnic la universitate poate opta pentru forma cu frecvenţă redusă. Există un interes pentru o astfel de formă de învăţământ”, a spus Mihai Cîmpeanu.

Rectorul Universităţii din Bucureşti, Mircea Dumitru, a spus pentru gândul că instituţia pe care o conduce  va lua o decizie privind organizarea doctoratelor cu frecvenţă redusă, săptămâna viitoare, când se va întruni consiliul de admnistraţie.

Mircea Miclea: „Lucrările de doctorat de proastă calitate şi acuzate de plagiat provin de la frecvenţă redusă”

În timp ce rectorii admit posibilitatea organizării de doctorate la frecvenţă redusă, foştii miniştri ai Educaţiei arată că o astfel de măsură nu face decât să scadă calitatea tezelor.

Mircea Miclea, fostul ministru al Educaţiei, susţine că toate studiile arată că cele mai performante doctorate sunt cele în regim cu frecvenţă. „Altfel spus, dacă ai o vocaţie pentru cercetare îţi dedici timp special pentru a realiza această vocaţie în ciclul numit ciclul de studii doctorale, conform sistemului Bologna. Probabilitatea de a frauda doctoratul sau de a avea o lucrare de calitate slabă este foarte redusă pentru că este vorba de o implicare directă a ta”, a spus Mircea Miclea. În opinia fostului ministru, doctoratele cu frecvenţă redusă trebuie să fie „un fenomen marginal”.

„Se recomandă ca aceste doctorate să fie doar în acele domenii în care nu există posibilitatea de a face doctorat la zi. Cine va veni la doctorate cu frecvenţă redusă? Vor veni oamenii cu vocaţie de cercetare ştiinţifică care să facă cercetare de calitate? Nu cred. Vor veni oameni care lucrează în alte domenii precum economia sau administraţie, care vor să aibă un titlu în plus. Se introduce de fapt un risc major de a scădea calitatea doctoratelor, chiar dacă declarativ se poate spune că lucrările îşi menţin aceeaşi exigenţă”, a mai spus Mircea Miclea.

Pe de altă parte, mai arată fostul ministru, „lucrările de doctorat de proastă calitate şi acuzate de plagiat provin de la frecvenţă redusă”.

În România există 33.000 de persoane care deţin titlul de doctor. Numărul de doctori de a crescut progresiv după Revoluţie, când multe dintre universităţile de stat şi particulare au organizat anual concurs pentru locurile de la doctorat.

Dacă până în 1990 existau aproximativ 1500 de români cu tilul de doctor, în prezent numărul acesta estede aproximativ 33.000, potrivit calculelor gândul.

De fapt, nicio instituţie a statului nu deţine numărul precis al doctorilor din România. Ministerul Educaţiei are date doar pentru perioada 2003 - 2011, iar la Institutul Naţional de Statistică sunt date doar până în anul 2009, în cadrul unei cercetări realizate printr-un program PHARE.

Daniel Funeriu: „Ordonanţa este un viol în grup la adresa educaţiei naţionale”

Pe lângă modificarea doctoratelor, ordonanţa de urgenţă mai prevede şi posibilitatea organizării unei a treia sesiuni de bacalaureat, după o metodologie aprobată de Ministerul Educaţiei.

Despre această a treia sesiune de examen, rectorii spun că este un atentat la calitatea actului de educaţie. „Acum dacă nu aceştia absolvenţi nu au luat bacalaureat îl susţin până îl iau? Important este să se organizeze în aceleaşi condiţii ca şi celelalte două sesiuni. În plus, se vor da bani pentru pregătirea acestor elevi în universităţi şi şcoli, dar şi în prezent acest lucru are loc dar impactul este foarte mic, iar la aceste ore de pregătire vin în principal elevii buni”, a spus Marilen Pîrtea, rectorul de la Universitatea de Vest.

Fost ministru al Educaţiei, Daniel Funeriu, nu numai că nu este de acord cu introducerea unei a treia sesiuni de examen, dar critică întreaga ordonanţă de urgenţă care modifică deopotrivă învăţământul preuniversitar şi pe cel superior.

„Ordonanţa de modificare a legii educaţiei este un viol în grup la adresa educaţiei naţionale. Vinovaţi principali: dr. Victor Viorel Ponta şi Ecaterina Andronescu. E sinistru ca doi miniştri tineri să fie părtaşi la aşa ceva. Din acest moment „sistemul naţional de educaţie” este o ameninţare la adresa elevilor şi studenţilor şi nu un sprijin. Elevii, studenţii şi părinţii nu se pot aştepta la nimic bun. Păcat, pentru că prin efectele legii iniţiale România a crescut semnificativ la testele PISA, pentru prima oară în 22 de ani.”

Mircea Miclea susţine că cea de fapt toate modificările aduse legii educaţiei sunt de fapt un ”pact anti-educaţie”, pentru că aduce sistemul de învăţământ în starea de dinainte de 2011. „Profesorii vor da consurs la nivel naţional şi vor fi repartizaţi de inspectorat, iar directorul doar va consemna. Acest lucru se întâmplă şi acum, dar legea educaţiei prevedea că şcoala poate organiza concurs. Oricât de prost profesor ai fi nu păţeşti nimi, directorul nu are niciun cuvânt de spus”, arată Mircea Miclea. Fostul ministru apreciază că una dintre prevederile ordonanţei va politiza de fapt şcoala. „Ministrul îl numeşte pe inspector, inspectorul orrganizează concurs pentru director. Asta înseamnă de fapt politizarea şi centralizarea excesivă a managementului şcolii. Normal era ca directorul să fie numit de către consiliul de administraţie, astfel încât şcoala să nu mai stea la mâna politicului”, a mai spus Miclea.

Pe de altă parte, Mihail Hărdău, un alt fost ministru al Educaţiei, spune că toate schimbările la legea educaţiei sunt o consecinţă a faptului că în urmă cu trei ani, legea educaţiei nu a  fost dezbătută în Parlament. „Greşelile vin din urmă. a fost un pact al educaţiei care ar fi trebuit să se transforme într-o lege a educaţiei, agreată de toată lumea. Numai că nu s-a întâmplat astfel şi acum e reversul medaliei”, a spus Mihail Hărdău.

Ce alte modificări aduce ordonanţa Legii Educaţiei

O altă schimbarea adusă legii educaţiei arată că absolvenţii de clasa a XII-a care nu au promovat Bacalaureatul vor primi meditaţii instituţionalizate, care pot fi organizate în licee sau instituţii de învăţământ superior. Pentru aceste meditaţii, plata profesorilor va putea fi asigurată fie din finanţarea de bază, fie din alte surse de finanţare, precum programe pe fonduri structurale accesate de MEN.

Dacă în prezent, învăţământul profesional se desfăşoara în clasele IX-XI, în noua ordonanţă există posibilitatea prelungirii acestuia peste limita de 3 ani, dacă agentul economic organizator al programului consideră necesară această măsură.

În plus, noua modificare a legii educaţiei prevede că învăţământul postliceal poate fi organizat în şcoli postliceale/colegii postliceale, în cadrul liceelor cu personalitate juridică sau în cadrul instituţiilor de învăţământ superior acreditate.

Programul „A doua şansă”, adresat persoanelor care nu au frecventat şcoala sau care au abandonat şcoala şi au depăşit limita de vârstă pentru încadrarea în învăţământul obligatoriu, se extinde pe toate nivelurile de învăţământ preuniversitar obligatoriu.

Noua ordonanţă prevede că elevii nu vor mai fi obligaţi să plătească pentru eliberarea actelor de studii.

Norma didactică pentru cadrele didactice cu o vechime în învăţământ de peste 25 de ani, cu gradul didactic I şi cel din corpul profesorilor mentori, se poate reduce cu 2 ore, săptămânal (de la 18 la 16 ore), fără diminuarea salariului.

Anual, la nivelul unităţii de învăţământ preuniversitar, se realizează evaluarea personalului didactic de predare şi didactic auxiliar, în baza unei metodologii stabilite de MEN.

În privinţa învăţământului superior, studenţii care vor să devină profesori vor putea urma atât cursurile masteratului didactic, în paralel cu modulele I şi II de Psihopedagogie.

De asemenea, ordonanţa prevede mărirea numărului de locuri pentru studenţii străini dacă aceştia vin după începerea anului universitar. Astfel, studenţii care intră în sistemul de învăţământ superior românesc, în baza unor acorduri internaţionale, vor avea posibilitatea înmatriculării şi după 1 octombrie (se referă la cazuri excepţionale). Universitatea îşi va putea, astfel, suplimenta locurile cu până la 10% din capacitatea de şcolarizare.

Noua lege aduce modificări şi în privinţa modului de funcţioanare a şcolilor din învăţământul preuniversitar. Astfel, preşedintele Consiliului de Administraţie va fi directorul, iar la şedinţele acestui consiliu vor fi invitaţi reprezentanţi ai sindicatelor, dar şi reprezentanţii elevilor dacă tematica o cere.

În privinţa deciziilor din Consiliul de Adminitraţie, ordonanţa prevede că acestea pot fi luate în prezenţa a jumătate plus unu din membri. Legea Educaţiei prevedea că deciziile erau luate prin  votul a două treimi din membrii Consiliului de Administraţie.

VEZI AICI ORDONANŢA DE URGENŢĂ PRIN CARE SE MODIFICĂ LEGEA EDUCAŢIEI

 


 

Citește și: