Dora Vulcan
332 vizualizări 25 apr 2019

Ministerul Educaţiei aduce o serie de clarificări cu privire la structura examenului de bacalaureat în viziunea pe care ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu o dă proiectului lansat recent, ”Educaţia ne uneşte” după ce decanii şi prodecanii mai multor facultăţi de matematică, cibernetică şi informatică au criticat scoaterea informaticii dintre disciplinele de studiu la bacalaureat.

Examenele naţionale, ”care sunt centrate pe evaluarea competenţelor dobândite de elev pe parcursul şcolarităţii obligatorii, Evaluarea Naţională, precum şi la finalul acesteia - Bacalaureatul, vor evolua firesc către o creştere a ponderii evaluării competenţelor digitale, într-un mod care urmează a fi decis împreună cu specialişti din domeniul evaluării şi cu ceilalţi factori implicaţi. Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor care vor clarifica nevoile simţite la nivelul sistemului educaţional, urmând ca acestea să fie definite prin legislaţia secundară şi prin metodologii interne ale ministerului. Tipurile de Bacalaureat vor fi specificate în legea primară”, transmite Ministerul Educaţiei într-un comunicat remis joi MEDIAFAX.

Cât priveşte rolul disciplinei geografie în structura examenului de bacalaureat, în aceeaşi viziune ”Educaţia ne uneşte”, ministerul dă asigurări că rolul disciplinei geografie nu va fi nici el diminuat dar spune că ”decizia finală asupra discplinelor caer vor fi incluse ca probe separate şi opţionale” la examenul de bacalaureat se va lua în urma consultărilor publice la care vor participa toţi actorii implicaţi în educaţie.

De asemenea, ”proba de maturitate nu se rezumă doar la creativitate”, se precizează în documentul citat.

Documentul „Educaţia ne uneşte" are un capitol care stabileşte că, în cadrul examenului de bacalaureat se va susţine şi o „probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobândite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile şi atitudinile absolventului".

Aceasta probă nu a fost descrisă în mod exact în această etapă, conţinutul acesteia ”urmând a fi discutat, în detaliu, cu specialişti ai Institutului de Ştiinte ale Educaţiei şi ai Consiliului Naţional de Evaluare şi Examinare, pentru a fi identificate modalităţile de evaluare a capacităţii absolventului de a folosi în mod practic, în situaţii relevante şi transdisciplinare, cunoştinţele dobândite”, transmite Ministerul Educaţiei.

Specialiştii de la minister spun că evoluţia societăţii ”impune o reconfigurare a predării mai multor discipline dinspre transferul de cunoştinte, la dezvoltarea competenţelor de a analiza şi folosi informaţiile accesate. Se trece, astfel, de la evaluarea cunoştinţelor dobândite, la evaluarea competenţelor din profilul absolventului în ansamblul lor, aşa cum au fost acestea definite de specialiştii Institutului de Ştiinte ale Educaţiei”, se mai spune în comunicat.

Comunicatul integral al Ministerului Educaţiei:

Digitalizarea sistemului de învăţământ constituie o prioritate a Ministerului Educaţiei Naţionale, dovadă fiind programele şi proiectele iniţiate şi derulate în vederea dezvoltării competenţelor digitale, inclusiv a celor de utilizare a instrumentelor digitale în activitatea didactică a profesorilor. Obiectivul acestor programe îl reprezintă consolidarea pe parcursul şcolarităţii obligatorii a competenţelor digitale, a celor adiacente (programare, gândire algoritmică etc.) şi a gândirii computaţionale, în acord cu cele mai moderne cerinţe ale societăţii şi economiei digitale.
Noile planuri-cadru pentru gimnaziu intrate în vigoare acum doi ani includ, în premieră, disciplina „Informatică şi TIC”, care urmăreşte, în mod explicit, prin programele de studiu aferente, dezvoltarea competenţelor digitale ale elevilor. Mai mult, toate celelalte discipline includ elemente semnificative de utilizare a instrumentelor TIC atât în activităţile de învăţare, cât şi de predare şi evaluare.
În aceste condiţii, este evident că disciplina Informatică nu va fi eliminată ca disciplină de studiu, competenţele digitale fiind deja o parte integrantă a curriculumului naţional, constituind unul dintre elementele principale ale profilului absolventului fiecărui ciclu al învăţământului obligatoriu, obiectivul fiind înzestrarea viitorilor absolvenţi ai şcolii româneşti cu acele competenţe necesare pe piaţa muncii, într-o societate a informaţiei.
În consecinţă, examenele naţionale, care sunt centrate pe evaluarea competenţelor dobândite de elev pe parcursul şcolarităţii obligatorii, Evaluarea Naţională, precum şi la finalul acesteia - Bacalaureatul, vor evolua firesc către o creştere a ponderii evaluării competenţelor digitale, într-un mod care urmează a fi decis împreună cu specialişti din domeniul evaluării şi cu ceilalţi factori implicaţi.
Probele din cadrul diferitelor tipuri de Bacalaureat vor fi stabilite în urma dezbaterilor care vor clarifica nevoile simţite la nivelul sistemului educaţional, urmând ca acestea să fie definite prin legislaţia secundară şi prin metodologii interne ale ministerului. Tipurile de Bacalaureat vor fi specificate în legea primară.

Precizări referitoare la poziţionarea disciplinei Geografie în structura examenului de Bacalaureat, propusă în viziunea sistemică „Educaţia ne uneşte”

I. ​„Educaţia ne uneşte” grupează un set de propuneri privind personalizarea educaţiei pe clasă/elev, respectiv flexibilizarea sistemului de învăţământ şi a rutelor profesionale

„Educaţia ne uneşte” este un document de viziune care avansează un set de propuneri privind modul în care putem face două lucruri în viitor. Primul: să asigurăm un curriculum diferenţiat, în aşa fel încât să putem vorbi de personalizarea educaţiei pe clasă şi pe elev, potrivit potenţialului intelectual pe care elevul îl are, potrivit talentului specific fiecărui copil. În al doilea rând: încercăm să flexibilizăm sistemul de învăţământ şi rutele profesionale, prin abordarea unui curriculum foarte flexibil. L-am prezentat public şi îl supunem dezbaterii publice şi preluăm toate amendamentele argumentate.
II. În urma dezbaterilor organizate la nivel naţional şi local se vor contura concluziile care vor fi transpuse în lege

Dezbaterile vor avea loc în următoarea lună, în cadrul unor evenimente organizate la nivel naţional şi local, dar observaţiile pot fi transmise şi pe adresa de e-mail: viziune@edu.gov.ro, concluziile urmând a sta la baza noii legi a educaţiei naţionale.
III. Rolul disciplinei Geografie nu va fi diminuat

Decizia finală asupra disciplinelor care vor fi incluse ca probe separate şi opţionale la examenul de Bacalaureat se va lua în urma consultărilor publice, la care vor participa toţi actorii implicaţi în Educaţie, ministerul vizând, cu prioritate, interesul elevului. În mod categoric, disciplina Geografie este foarte utilă şi va rămâne în mod sigur în aria ştiinţelor socio-umane.
IV. Proba de maturitate propusă nu se rezumă doar la creativitate

Documentul „Educaţia ne uneşte" include, începând cu pagina 11, un capitol (VII) intitulat „Scenariul propus pentru implementarea viziunii". Acest scenariu va fi îmbunătăţit şi adaptat, urmând a fi analizate şi aplicate şi alte idei şi puncte de vedere constructive pentru creşterea eficienţei şi coerenţei sistemului educaţional din România. În scenariul propus, este specificat faptul că în cadrul examenului de Bacalaureat se va susţine şi o „probă de maturitate care evaluează capacitatea absolventului de a folosi, în mod practic, competenţele dobândite pe parcursul întregului parcurs şcolar obligatoriu, creativitatea, cunoştinţele, abilităţile, aptitudinile şi atitudinile absolventului". Aceasta probă nu a fost descrisă în mod exact în această etapă, conţinutul acesteia urmând a fi discutat, în detaliu, cu specialişti ai Institutului de Ştiinte ale Educaţiei şi ai Consiliului Naţional de Evaluare şi Examinare, pentru a fi identificate modalităţile de evaluare a capacităţii absolventului de a folosi în mod practic, în situaţii relevante şi transdisciplinare, cunoştinţele dobândite. Având în vedere evoluţia societăţii, se impune o reconfigurare a predării mai multor discipline dinspre transferul de cunoştinte, la dezvoltarea competenţelor de a analiza şi folosi informaţiile accesate. Se trece, astfel, de la evaluarea cunoştinţelor dobândite, la evaluarea competenţelor din profilul absolventului în ansamblul lor, aşa cum au fost acestea definite de specialiştii Institutului de Ştiinte ale Educaţiei.

Miercuri, profesori de la mai multe universităţi din ţară şi-au arătat îngrijorarea faţă de modificările anunţate de ministrul Educaţiei, Ecaterina Andronescu, în structura examenului naţional de bacalaureat, cu trimitere la scoaterea disciplinei informatică dintre disciplinele de examen la bacalaureat.

”Perspectiva ca Informatica să dispară ca probă la Bacalaureat a creat confuzie în comunitatea educaţională şi ne-au determinat să iniţiem acest demers şi să vă solicităm respectuos nu doar păstrarea Informaticii ca probă la Bacalaureat, alături de Fizică, Chimie şi Biologie, ci şi creşterea importanţei Informaticii ca materie de studiu în învăţământul de toate gradele şi la toate specializările”, se spune în scrisoarea universitarilor.

Scrisoarea este semnată de decani şi prodecani ai facultăţilor de informatică, de cibernetică şi de matematică din ţară şi de Consorţiul Universitaria, care reuneşte cinci universităţi din România: Universitatea din Bucureşti, Academia de Studii Economice din Bucureşti, Universitatea „Babeş-Bolyai” din Cluj-Napoca, Universitatea „Al. I. Cuza” din Iaşi şi Universitatea de Vest din Timişoara.

Citește și: