Ana Obretin
63 vizualizări 18 apr 2019

Starea peisajului mediatic actual şi puţina consideraţie manifestată de autorităţi faţă de jurnalism şi presă în general pun în lumină o cenzură politică în creştere. De asemenea, în redacţii se manifestă o autocenzură în creştere. Presa s-a transformat progresiv într-un instrument de propagandă politică: media sunt politizate, mecanismele lor de finanţare sunt puţin transparente, unele corupte, politicile editoriale depind de interesele proprietarilor de companii media - atât de multe fenomene teoretic îngrijorătoare au devenit o normă în România, spun autorii raportului.

Pare că obiectivul responsabililor politici la putere este de a evita eventuale pedepse cu închisoarea modificând legi anti-corupţie şi asigurând un control al sistemului judiciar şi al tribunalelor.

Coaliţia guvernamentală a înlocuit o parte din conducerea audiovizualului public şi l-a făcut dependent de bugetul de stat.

În ceea ce priveşte Consiliul Naţional al Audiovizualului, acesta nu asigură cu adevărat rolul de organism de reglementare şi nu condamnă abuzurile. Peste zece proprietari de companii media au fost puşi sub acuzare şi fac obiectul unor anchete penale iniţiate de Parchetul General şi Direcţia Naţională Anticorupţie.

Pe de altă parte, autorităţile fac constant presiuni asupra jurnaliştilor pentru a-şi divulga sursele şi încearcă să reducă la tăcere vocile critice la adresa sistemului.

Agenţi guvernamentali care se dau jurnalişti sunt infiltraţi în redacţii.

Puţinele companii media independente reuşesc cu greu să reziste în faţa marilor grupuri din domeniu, dar sunt ţinta unor controale financiare abuzive, de fiecare dată când publică subiecte sensibile care au ca ţintă puterea politică.

O nouă unealtă este folosită de autorităţi, companii şi persoane private - regulamentul general privind protecţia datelor, prin care se refuză accesul la informaţii şi care este folosit şi pentru ameninţarea şi urmărirea în justiţie a jurnaliştilor după publicarea unor anchete, mai spun cei de la Reporteri fără Frontiere.

Reporteri fără Frontiere: Ura faţă de jurnalişti s-a transformat în violenţă

Ura faţă de jurnalişti s-a transformat în violenţă, avertizează Reporteri fără Frontiere (RSF) în ediţia din anul 2019 a Indexului Global al Libertăţii Presei, publicat, joi, pe site-ul oficial al organizaţiei neguvernamentale.

Pe harta lumii, doar 24% dintre cele 180 de ţări şi teritorii monitorizate afişează o situaţie "bună" sau "mai degrabă bună" în ceea ce priveşte libertatea presei, faţă de 26% în 2018.

"Ostilitatea faţă de jurnalişti, a se citi ura alimentată în numeroase ţări de lideri politici, a sfârşit prin a se transforma în acte de violenţă mai grave şi mai frecvente", a subliniat RSF.

Organizaţia a constatat "o creştere a pericolelor şi, respectiv, un nivel de teamă inedit de ridicat în unele locuri" în rândul jurnaliştilor. Hărţuirea, ameninţarea cu moartea, arestările arbitrare sunt din ce în ce mai întâlnite printre ceea ce sunt numite "riscurile meseriei".

În SUA, aflate pe locul al 48-lea, imediat după România (care a coborât trei poziţii faţă de anul trecut), climatul este din ce în ce mai ostil. "Jurnaliştii americani sunt mai mult ca oricând ţinta ameninţărilor cu moartea" şi apelează din ce în ce mai frecvent la companii private pentru protecţia personală, spun cei de la RSF. În luna iunie 2018, patru jurnalişti şi un angajat al cotidianului Capital Gazette din statul american Maine au murit împuşcaţi.

În coada clasamentului, poziţie ocupată anul trecut de Coreea de Nord, se află anul acesta Turkmenistan, unde majoritatea companiilor media sunt controlate de stat, iar puţinii corespondenţi clandestini în exil sunt "vânaţi fără încetare", scriu cei de la RSF.

În Vietnam, ca şi în China, presa oficială controlează dezbaterile publice, iar zeci de jurnalişti, profesionişti şi liber profesionişti, se află în închisori.

"Ţările-laborator pentru controlul informaţiei sunt din ce în ce mai numeroase", spune Christophe Deloire, secretar general al RSF. "Există o urgenţă. Avem nevoie de mai multe modele democratice, dacă nu, aceste contra-modele se vor multiplica", a mai spus acesta.

Pe de altă parte, pluralismul presei "rezistă din ce în ce mai puţin în faţa logicii de concentrare comercială şi intereselor economice", aşa cum se întâmplă în Japonia (67) şi Australia (21).

În Europa, situaţia s-a degradat semnificativ.

În această regiune care rămâne sigură, în principiu, jurnaliştii "trebuie să facă faţă celor mai grave ameninţări", scrie RSF: crime produse în Malta, Slovacia şi Bulgaria, atacuri verbale şi fizice în Serbia şi Muntenegru, un nivel inedit al violenţelor în timpul manifestaţiilor "vestelor galbene" în Franţa (locul 32), din partea poliţiştilor, dar şi a protestatarilor.

În Indexul Global al Libertăţii Presei pe 2019, pe primul loc se află Norvegia, urmată, în ordine, de Finlanda, Suedia, Olanda, Danemarca, Elveţia, Noua Zeelandă, Jamaica, Belgia şi Costa Rica.

Unele ţări au raportat evoluţii semnificative, cum este cazul Malysiei, pe locul al 123-lea, în urcare 22 de poziţii, Maldive (98, +22), Etiopia (110, +40), Gambia (92, +30).

RSF realizează acest clasament anual punând în evidenţă violenţele comise la adresa jurnaliştilor, pe baza datelor colectate din analizele acestora, de la jurişti şi specialişti în domeniu din lumea întreagă.

ONG-ul evaluează pentru fiecare teritoriu modul în care sunt respectate principii precum pluralismul, independenţa media, mediul şi autocenzura, cadrul legal, transparenţa şi calitatea infrastructurilor care susţin informaţia.

Citește și: