Ionel Vaduva
289 vizualizări joi, 16:53

Chiar dacă nu obligatorie din punct de vedere legislativ, rezoluţia votată la Strasburg, miercuri, 15 ianuarie 2020, oferă o perspectivă în ceea ce priveşte punctele care urmează să fi dezbătute în lunile următoare şi care ţin de partea agricolă a Pactului Ecologic European (PEE), informează Euractiv.

În ceea ce priveşte pesticidele, textul adoptat face referire la o abordare mai serioasă a aşa-zisei „dependenţe de produsele de protecţie a plantelor”, respectiv la o „reducere semnificativă a utilizării, implicit a riscurilor generate de pesticidele sintetice”. Şi asta chiar dacă în cadrul acordului nu au fost identificate ţinte de îndeplinit în acest sens şi s-a lăsat loc liber pentru discuţii şi dezbateri în lunile următoare.

Grupul verzilor au propus să fie diminuate până la eliminare pesticidele sintetice în următorii 15 ani. Primul pas ar fi reducerea utilizării lor cu până la 50 de procente, în următorii cinci ani, prin participarea obligatorie a statelor membre. Pe de altă parte, europarlamentarii de centru-dreapta ai Grupului Popularilor Europeni au precizat că orice ţintă de reducere a consumului de pesticide ar trebuie să fie subiectul unor evaluări de impact. Ambele poziţii au fost respinse în plenară.

În primă instanţă, inclusiv Executivul de la Bruxelles stabilise o ţintă de 50 la sută a consumului de pesticide. Informaţia era parte a unui prezentări a Pactului Ecologic European, document care a circulat înainte de lansarea oficială a pachetului de măsuri. Până la urmă, forma finală nu a mai conţinut detalii despre un termen-limită sau despre procente.

Utilizarea raţională a pesticidelor

Într-o declaraţie pentru Gândul.info, eurodeputatul Daniel Buda a precizat că rezoluţiile PE sunt, în sine, „antemergători” ai noilor regulamente sau directive care ar putea fi adoptate în perioada următoare, „acorduri de principiu” sau „viziuni de ansamblu”.

El a precizat că discuţiile pe tema reducerii cantităţilor de pesticide utilizate în agricultură sunt mai vechi, adeseori marcate de ipocrizie, în condiţiile în care subiectul producţiei de hrană în orizontul 2050 este unul extrem de sensibil.

„De şase ani de zile de când sunt europarlamentar se tot vehiculează ideea că pesticidele sunt nocive pentru mediu, dar în acelaşi timp sectorul agricol nu poate rezista fără ele. Chiar şi astăzi (n.r. - joi, 16 ianuarie 2020) a fost o dezbatere pe tema asta. Până la urmă este vorba de utilizarea raţională a produselor de protecţie a plantelor. Şi astăzi am adoptat rezoluţii care au impact pe biodiversitate, pe povestea asta cu Pactul Ecologic European, unde sectorul agricol este destul de mult ostracizat pe nedrept, în opinia mea, în condiţiile în care toţi cei care respiră pe pâmântul ăsta, mănâncă” a precizat pentru Gândul.info, Daniel Buda.

El a adăugat identificarea unor soluţii prietenoase cu mediul nu înseamnă neapărat doar interzicerea pesticidelor, ci utilizarea lor raţională.

„Trebuie să discutăm pe ceea ce înseamnă identificarea unor soluţii care să fie prietenoase cu mediul. Asta nu înseamnă că de mâine trebuie să interzicem pesticidele, ci să discutăm de utilizarea lor raţională şi, paralel, bineînţeles, să intensificăm cercetarea, în vederea identificării unor soluţii mai puţin nocive pentru mediu”, a adăugat Buda. „Utilizarea raţională a pesticidelor, coroborată cu ceea ce înseamnă un sistem de rotaţie eficientă a culturilor agricole, reprezintă îndeajuns de mult pentru a asigura păstrarea biodiversităţii în UE şi în lume”.

Nu în ultimul rând, Buda a vorbit despre dublul standard în ceea ce priveşte contribuţia la bugetul european al agriculturii versus discuţiile privind înverzirea, subiect delicat, de altfel, în orizontul regulamentelor privind noua Politică Agricolă Comună (PAC).

„Ne învârtim într-un cerc, deocamdată. Evident că se cer mai mulţi bani pentru înverzire din partea unor state membre. În acelaşi timp, aceste state membre nu vin cu mai multe resurse financiare care să fie duse în direcţia asta. Este un fel de ipocrizie şi la Bruxelles. Nu poţi produce mai mult cu bani mai puţini”, a conchis europarlamentarul.

Peste 170 kilograme pe an, risipă alimentară la nivel de cetăţean UE

Grupul Renew Europe a reuşit să introducă în textul rezoluţiei de marţi o referire la „reducerea obligatorie la nivel UE a risipei alimentare în procent de 50%, bazată pe o metodologie comună”.

Risipa de alimente calculată pe cap de locuitor al blocului comunitar (UE28), pornind de la cea generată de producţia primară agricolă şi până la cea aparţinând consumului produselor finite, atinge anual un nivel total de 173 kilograme. Altfel spus, risipa alimentară la nivel european înseamnă 170 de milioane de tone amprentă de carbon.

La data de 11 decembrie 2019, Executivul de la Bruxelles a prezentat Pactul Ecologic European, care descrie obiectivul ambiţios al Europei de deveni, până în 2050, primul bloc din lume neutru din punct de vedere climatic.

Tranziţia Europei către o economie sustenabilă implică eforturi semnificative în privinţa investiţiilor în toate sectoarele. Astfel, pentru atingerea ţintelor actuale în materie de climă şi energie pentru 2030 va fi nevoie de investiţii suplimentare de 260 de miliarde de euro în următorul deceniu.

Sursă foto: colaj/Daniel Buda/Facebook/Pixabay

 

Citește și: